Câteva nume din lumea muzicală au fost atinse cu adevărat de genialitate şi scânteie divină. Sunt acei artiști care au ars extrem de puternic în viaţă, care au trăit perioade relativ scurte de timp, dar care au lăsat o moştenire culturală imensă, de neegalat, indiferent de valurile de interpreți din prezent sau care vor urma. Unul din acest nume gravat etern în conştiinţa noastră este şi va rămâne Édith Giovanna Gassion sau aşa cum este cunoscută de un întreg mapamond, Édith Piaf. Vorbim despre un artist irepetabil, cu o poveste de viaţă sfâşietoare, care merită să fie celebrat, omagiat, adus cât mai onest şi frumos în viaţa noastră de acum, iar acest fapt se întâmplă cu adevărat în "Piaf! The Show". Un spectacol cumva simplu pe partea de scenografie şi concept, care preţ de două ore reuşeşte să îţi aducă momente de pură fericire şi tragedie ale unei artiste care a iubit, aşa cum a cântat: cu tot sufletul expus.

Desigur, pentru a realiza un asemenea omagiu ai nevoie de un solist care să o onoreze pe Édith, iar pentru acesta producţie Nathalie Lermitte este cea mai potrivită. Născută într-o familie de muzicieni, Natalie a început să cânte la şase ani în trupa tatălui său, iar impactul a fost inevitabil: "Prima dată când i-am putut auzi sufletul şi nu neapărat vocea s-a întâmplat când aveam 4 ani. Eram singură acasă şi am ascultat ‘Les Blouses Blanches’. Nu este un cântec cunoscut, dar pentru mine a reprezentat un şoc. Era atât de puternic ceea ce simţeam", declară interpreta la un moment dat privind prima ei întâlnire cu muzica solistei.

PIAF! The Show la Sala Palatului pe 3 martie 2024 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro

Gil Marsala, unul din cei mai de succes directori muzicali pe plan mondial şi cel care a regizat spectacolul, a ţinut să discute înainte de conceperea acestuia cu cei care i-au compus muzica artistei și i-au fost aproape în viață: Charles Dumont, Ginou Richer şi Germaine Ricord. Astfel, a ales că focusul acestui tribut să nu fie cel din zona de tragism existenţial, ci să aducă în atenţie bucuria de a trăi şi puterea pe care această imensă artistă le-a deținut.

Astfel, am păşit în universul muzical şi pe străzile Parisului de altădată, cu un soi de dor pe care foarte mulţi dintre noi îl experimentăm adesea. Dorul de a fi putut să simțim acele realităţi şi muzici în maniera live a artiştilor care ne-au atins atât de profund şi irevocabil viaţa. Am mers în anii de început în care simţeam lupta pe care acest suflet a purtat-o încă din anii de copilărie: născută pe caldarâmul străzii, abandonată după naştere, crescută într-un bordel, rămasă fără vedere la vârsta de trei ani şi vindecată în urma mai multor rugăciuni, aceasta a început să cânte pe străzi, însoţindu-şi tatăl acrobat.

PIAF! The Show la Sala Palatului pe 3 martie 2024 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro

În intro s-au evidenţiat "Chante-Moi", "Plus Bleu Que Tes Yeux", "Les Mômes De La Cloche", "L'accordéoniste" şi magnifica "A Quoi Ça Sert L’amour", cea din urmă fiind una din piesele cele mai personale pe care a cântat-o alături de ultima iubire a vieţii sale, Théo Sarapo.

Nathalie nu a încercat să o imite pe Edith, ci a trecut partiturile prin fiinţa sa, le-a repus în lumină şi ne-a făcut să zâmbim, dar şi să avem câteva lacrimi.

Édith a rămas fidelă propriei persoane, nu a epatat, a părut mereu pe scenă o fetiţă într-o rochie clasică neagră, care simboliza exact imaginea Parisului, atingând astfel oameni din toate clasele sociale cu maniera sa de a-şi expune harul. Această atmosferă a fost recreată în show cu ajutorul tuturor artiştilor prezenţi: Philippe Villa – pian, Frédéric Viale – acordeon, Benoît Pierron – percuţie şi Giliard Lopes – contrabass. 

"Suntem atât de fericiţi şi mândri să ne aflăm aici în această seară. Vă mulţumim că sunteţi aici! Cred că Édith Piaf a căutat un singur lucru toată viaţa ei: iubirea. Şi mai cred că iubirea ei supremă a fost audienţa, iar voi sunteţi dovada acestui fapt." – Nathalie Lermitte

Poate unul din cele mai triste cântece din repertoriul său, "Milord" m-a făcut totuşi să mă gândesc la doza aceea de speranţă pe care noi toţi ar trebui să o avem cu noi, în ciuda fatalităţii şi iubirii căreia nu îi putem intui maniera în care ne va înălţa sau coborî poate pentru totdeauna în abisurile sufleteşti.

PIAF! The Show la Sala Palatului pe 3 martie 2024 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro

"Mon Dieu". Trilul sublim adăpostit preţ de o vreme în cele mai puternice braţe de pe pământ, Marcel Cerdan. O poveste de dragoste care a avut un final tragic aici pe pământ al unor suflete care au ars în modul cel mai intens şi care au ignorat orice fel de normă socială pentru a-şi trăi crâmpeiul de poveste cu devotament şi obsesie. Pe ecran au rulat imagini cu cei doi, iar Nathalie a creionat dramatismul prin partitura aceasta pe care Édith a înregistrat-o cu trei ani înainte să îşi reîntâlnească probabil în sfârşit marea iubire într-un plan divin.

Chintesența acestei vieți cuprinsă în "Non, Je ne regrette rien" a fost momentul în care într-adevăr am avut iluzia ca Édith se află pe scenă, în jocul de lumini difuz, Nathalie purtând pentru acel moment o perucă.

Omagiul pe care Édith l-a scris pentru Marcel, "Hymne à l'amour", s-a auzit şi în seara de 3 martie, directorul artistic alegând totuși să încheie spectacolul printr-o rază de lumină cu celebra şi îndelung aclamata "La vie en rose".

Acest "arc en ciel", puntea dintre o carieră scurtă, care a influenţat numeroşi alţi artişti şi destinul unui suflet chinuit este cel mai important motiv pentru care "Piaf!The Show" va continua să aiba ca rezultat spectacole sold-out, să fascineze melomani şi poate chiar tineri care prin intermediul acestui show concept vor descoperi piesele și emoțiile autentice ale unui simbol care va dăinui etern.

PIAF! The Show la Sala Palatului pe 3 martie 2024 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro