Organizare:

SAGA Festival 2022 a avut două zone de bază: inelul din jurul Arenei Naţionale, pe care se găseau scene şi food truck-uri şi gazonul Arenei Naţionale, unde se afla scena principală, Source, dar şi roata panoramică. Accesul se făcea prin 3 zone: Pierre de Coubertin, Maior Coravu şi Bulevardul Basarabia. Plus o intrare laterală pentru presă. Totul s-a făcut fluidizat, zero cozi la intrare (cel puţin când am fost eu) şi cozi destul de mici şi la mâncare şi la top-up. Cantitatea de case de top-up era impresionantă şi primeai şi 20% bonus dacă încărcai la ele, cel puţin în prima zi.

Au fost controale la sânge la intrare, verificare corporală destul de apăsată, înteţită mai ales în ziua 2 şi 3 de festival, după ce au apărut ştirile cu cei care au fost prinşi cu substanţe interzise plus supradoze. Spaţiul a fost foarte încăpător şi un inconvenient a fost ploaia. Din totalul de 36 de ore al festivalului (de la 17:00 la 05:00 3 zile) cam 4 ore a fost ploaie, doar duminica. Din păcate acoperişul stadionului nu a fost tras, iar ploaia ajungea inclusiv în zonele acoperite, atunci când bătea o pală de vânt. Din fericire au fost distribuite pelerine şi asta gratuit (nu ştiu în ce măsură au ajuns la toţi).

Aş vrea să spun şi că o treime, dacă nu chiar jumătate din inelul din jurul stadionului era plin de pompieri, SMURD, medici, mecanici, organizatori, care forfoteau pentru bunul mers al festivalului. Era zona de trecere între scene, nu prea populată.

Exista şi o zonă de unde puteai cumpăra haine, ochelari, zone de activări Coca-Cola (cu o nouă specialitate lansată la festival), o zonă Orange/ Samsung cu jocuri 5G şi AR, standuri Winston, Heineken Silver (cu un design foarte arătos) şi porţiunea de chillout Carrefour, cu hamace. Tuneul de Good Vibrations era o oază de drum & bass şi ducea spre zona de food court.

Plata se făcea contactless, cu o brăţară pe care o încărcai la punctele de top-up (sau online din aplicaţie).

Atmosfera:

Segmentarea publicului de la SAGA 2022 era foarte clară: am văzut puşti în faţă, în primul rând la Marshmello, veterani techno la scena Heat la 30+ ani şi raveri cu experienţă în rave pit la Pan-Pot. La VIP am văzut şi persoane cu păr alb şi copii (sau poate chiar nepoţi după ei), câteva celebrităţi locale şi toţi pe o serie de schele care tremurau atunci când DJ Snake a băgat hardcore olandez cu BPM super ridicat.

Ce am remarcat la public totuşi e că nu a fost constant în priză şi că erau mulţi în marea de oameni de pe gazon care nu dansau sau nu simţeau vibe-ul, mai ales la începutul serii. Am remarcat asta mai ales la partea a doua a show-ului lui Salvatore Ganacci şi la The Stickmen Project. Mult public tânăr, poate la primul mare festival, poate la primul festival după 2-3 ani de pauză. E de înţeles.

Pe de altă parte la scena Heat se dansa la greu şi non stop. A fost destul de frecventată şi scena de artişti rap, în special la concertul lui Spike, dar scena de la exterior, de lângă intrare a fost cea mai puţin populată, deşi ziua de 5 iunie a adus un trance bunicel... dar şi ploaie.

Mâncare şi băutură:

Mâncarea se procura de la food trucks, fie cele din inelul din jurul stadionului, fie cele de la food court. Preţurile erau între 30 şi 40 de lei pentru orice preparat, cartofii daţi separat de burger şi cozile destul de mici. Puteai mânca conopidă prăjită cu blue cheese (35 lei), burgeri, mâncare columbiană la Arepas Colombianas, clătite la vreo 2 van-uri, mâncare libaneză (berbecuţ cu humus la 38 de lei la lipie) la Riders, cannoli, pleskaviţa, pizza la Camionetta şi Stamazzaincoada (40 lei cea quattro formaggi) şi multe, multe altele.

Băutura se procura de la standurile omniprezente şi includea clasicele Cuba Libre, bere, sucuri acidulate, gin tonic şi mai era şi în afara meniului Vodka Cranberry, pe care trebuia să o ceri tu. Era şi un aspect ecologic aici: veneai cu un jeton şi îl lăsai pentru pahar sau cu alt pahar la schimb. Dacă nu aveai nici una, nici alta plăteai 5 lei în plus. Mă rog, regula nu prea a fost aplicată şi am fost iertat de vreo 2-3 ori.

Băutura cam diluată, multă gheaţă, pahare destul de mici, dacă e să fim realişti. Ginul tonic era 28 lei, Cuba Libre 25, shotul 15 lei, berea sau Coca-Cola 10 lei.

Muzica:

La finalul celor 3 zile mi-au rămas 3 artişti în cap: Marshmello locul întâi, DJ Snake pe locul 2, iar pe 3 este duo-ul Pan Pot de la scena Heat. DeadMau5 a fost vedeta primei zile, de 3 iunie, coborând şi printre "muritori" pentru a face poze cu ei în rombul luminos SAGA. Show-urile de deschidere din fiecare seară au implicat un joc de efecte şi lumini pe panourile de lângă scena principală, alături de jerbe de artificii. Parcă au fost mai impresionante cele din 2021, cu acele drone sincronizate. Totuşi scena mi s-a părut mai mare de această dată, sau cel puţin partea digitală şi zona DJ-ului. Cumva anul trecut DJ-ul părea înghesuit în acel spaţiu din centrul cubului SAGA. Salvatore Ganacci a avut loc să facă chiar piruete şi cardio.

La scena Heat (techno) s-a auzit mai des minimal decât techno, dar toată lumea era pe vibe-ul potrivit. Mulţi raveri, dar şi multe grade în acel cort iniţial închis. Sesizând zăpuşeala, organizatorii au deschis cortul din metru în metru şi totul s-a făcut mai respirabil. Aici cozile erau ceva mai mari la băutură, deoarece şi spaţiul era mai mic şi mai închis Predispus de asemenea la noroi şi alunecare, fiind o combinaţie de iarbă cu pământ moale pe jos.

Pan-Pot a fost de excepţie, livrând un techno mereu surprinzător şi băgând lumea în transă, dar şi depăşind timpul alocat. Show-ul de la scenă cred că s-a întins până spre ora 5 chiar, dacă nu chiar după. Sven Vath a fost apreciat de fanii minimalelor (era plin de fani la Rave Pit, super animaţi), iar Black Coffee a crescut temperatura cu câteva grade.

La main stage s-au mixat şi evergreen-uri, cu care mergi la sigur ca DJ, de la piese Queen la "Tainted Love" şi am auzit surprinzător de mult Darude. Evident nu a lipsit refrenul "All I Need Is Your Love Tonight", auzit de vreo 16 ori în 2021 şi vreo 20 în 2022. DeadMau5 a mixat când cu casca sa specială pe cap, când fără şi a avut mai multe variante de măşti (inclusiv cea cu ochi iluminaţi), reprezentând momente din cariera sa. A avut un vizual foarte catchy şi complex, cu animaţii 3D foarte imersive.

EDM-ul i-a ridicat pe toţi în picioare şi la final am avut parte chiar de dubstep.

DJ Snake a fost surpriza serii, crescând BPM-ul foarte mult şi având foarte multe urcări de ritm însoţite de jerbe de foc. Modul în care alterna între hardcore olandez şi hituri comerciale cu influenţe tribale era imprevizibil. De altfel asta a fost un simpton pentru toţi DJii de la SAGA: lăsau piesele să curgă 40 de secunde maxim, poate 1 minut şi jumătate la hituri.

Stickmen Project au avut gimmick-ul cu costumele iluminate şi acele tobe/clapte digitale care adăugau un extra element de live reprezentaţiei. Tiesto a fost poate singurul care a ridicat toată lumea în picioare, inclusiv pe cei din spate, de lângă roata panoramică, unde erau cei mai cuminţi.

Salvatore Ganacci a vorbit mult cu publicul, a făcut scheme de dans, ne-a pus şi manele, a pus piese despre visul balcanicului de înavuţire, a făcut show. Totuşi cred că Marshmello a plăcut cel mai mult publicului, punând surprinzător de mult brostep şi hip-hop combinat cu EDM şi dubstep. A pus hiturile sale în colaborare cu Anne-Marie, Halsey şi Bastille, iar gloate întregi de liceeni din faţa scenei au făcut chiar şi mosh pit pe cele mai violente track-uri dubstep (de fapt brostep).

O menţiune specială şi pentru scena de la subsol, din parcarea stadionului cu DJ Herodot şi alţi DJi români, unde se întâmplau fenomene meteo misterioase: era foarte răcoare la intrare şi până la jumătatea locului şi lângă scenă era insurportabil de cald şi umed. Uşor claustrofobic şi aglomerat rău la standul cu băuturi.

Concluzii:

M-a bucurat să văd totul organizat ca la carte. Plângerile legate de zgomot sunt inevitabile în zona unde se întâmplă concertul, nu ai ce să faci în această privinţă. Anul trecut a fost la marginea oraşului şi au fost plângeri. Acum spre centrul oraşului şi au fost din nou plângeri, dar mult mai puţine parcă. Mi s-a părut şi că nivelul de decibeli a fost mai mic în acest an, puteai purta o conversaţie cam peste tot, dacă ţineai morţiş. Anul trecut? Nu prea.

Mi-a plăcut lipsa de cozi, mobilizarea la nivel de personal medical şi de pază, plata facilă contactless, bonusul la încărcare, varietatea de mâncare, chimia DJilor cu publicul. Şi roata panoramică a fost o idee bună, iar apropo o tură cu ea era 20 de lei, dacă eraţi curioşi.

Ce aş vrea diferit? Să fie drum & bass şi dincolo de un tunel spre food court, scena de la subsol nu a fost o idee prea bună şi anume zone de gazon acoperite cu acel cauciuc special au devenit destul de alunecoase în ultima seară. Scena Heat/Techno din 2021 a arătat mai bine în hangar, iar cea rap a fost subdimensionată la câţi fani ascultă Spike, Guess Who, Doc şi restul. S-a întrerupt şi sunetul la Sickick de la o defecţiune tehnică 1-2 minute, dacă e să căutăm nod în papură.

Per total mi s-a părut un festival organizat bine, cu un public mai tânăr decât anul trecut, dar parcă mai timorat în a dansa şi a se manifesta cum simte. Se vedea că unii sunt la primul festival mare sau la primul după 2 ani de pauză. Aşteptăm SAGA Festival 2023!