Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a secolului al 19-lea, cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. De-a lungul istoriei imnul național a căpătat forme și rezonanțe diverse, reflectând de fiecare dată regimul politic aflat la putere, precum și societatea în ansamblul ei. Intonat cu mândrie în momente simbolice pentru țară, imnul național este expresia cea mai fidelă a identității noastre atât în interiorul României, cât și peste granițe. În cadrul calendarului, Ziua Imnului Național este serbată pe 29 iulie.
Istoria imnului național începe în 1862. În urma câștigării unui concurs public, Eduard Hülseh a compus primul imn, intitulat "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Român ", care avea să devină imnul de stat al României.
Imnul Regal Român
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, imnul ţării a devenit „Zdrobite cătuşe în urmă rămân", pe versuri de Aurel Baranga, melodia aparţinându-i lui Matei Socor. În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat; este vorba de cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Românie" (1953-1977) şi varianta modificată a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cântecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.
Trei culori cunosc pe lume
Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea. Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori mişcarea revoluţionară din decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann, ce va deveni imn naţional sub titlul "Deşteaptă-te române".
Deșteaptă-te române!
Mesajul imnului național
Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.
Imnul național e un motiv de mândrie iar interpretarea lui trebuie făcută într-un cadru solemn. Imnul național a fost schimbat de mai multe ori în decursul istorie, a fost manelizat și calcat în picioare, trimis în derizoriu și criticat, însă nimeni nu și-a permis vreodată să conteste victoriile și sacrificiile armatei române.
Intonarea imnului național
Anumite momente în care imnul a unit românii și a reaprins patriotismul trebuie menționate cu precădere. Competițiile sportive sunt cele mai dese ocazii pentru intonarea imnului - la începutul lor sau la obținerea medaliilor de aur. Cea mai recentă interpretare colectivă, ce a reunit peste 53.000 de oameni a fost la meciul România-Olanda, de pe 16 octombrie 2012. Atunci fanii naționalei au ținut să-și amintească de România, dincolo de grijile zilnice și să cânte într-un glas imnul național.
Imnul național, Arena Națională, meciul România-Olanda
Un alt moment emoționant a fost acela al intonării imnului național în 2011, cu ocazia meciului de box Lucian Bute cu francezul Jean Paul Mendy, în urma căruia pugilistul român și-a păstrat centura de campion mondial.
Andra cântă Imnul României pentru Lucian Bute
În 2005, de Ziua Națională, postul de televiziune Pro TV a difuzat imnul național "Desteaptă-te, române" în 7 variante: de la manele, la muzică lăutărească, la varianta simfonică, cea populară, pe ritmuri rock și de muzică hip-hop. Justificarea celor de la Pro TV a fost: "Cele 7 variante ale imnului înseamnă eliberarea de orice convenții și de prejudecăți". Spre exemplificare, puteți urmări mai jos varianta manelizată a imnului, difuzată pe Pro TV.
Imnul național 'manelizat'
Momentele de mândrie se succed, așadar, celor ce stârnesc reacții critice. Istoria le ține involuntar sub aceeași umbrelă, însă câtă vreme mesajul imnului nu este uitat, scopul intonării lui va putea fi menținut pe făgașul inerent al valorilor pe care le reprezintă.
