"Chokehold" soseşte împreună cu un videoclip, care dezvăluie o figură misterioasă animată, un personaj pe care fanii trupei îl asociază cu jocuri ca Nier, Elden Ring sau Dark Souls. Deşi grupul britanic e activ de doar câţiva ani, a reuşit să strângă o baza foarte loială (şi fanatică) de fani. Ajută foarte mult şi aerul misterios al grupului, între faptul că toţi muzicienii poarta măşti şi costume şi mitologia creată în jurul Sleep Token (zeul somn, worship Vessel plus altele).
Noul single pendulează între rock soft în stil Bastille şi sample-uri muşcătoare, plus riff-uri de rock alternativ bine dozate. Ce remarcă mai toţi fanii în comentarii e că s-a îmblânzit percuţia faţă de ultimele release-uri. Ce e drept toboşarul Vessel #2 muncea overtime pe track-uri ca "Jaws", "The Offering" şi îl consider uneori prea bun pentru această formaţie, prea tehnic şi matematic.
Reviste ca Metal Hammer au numit ineditul stil suav de a cânta al lui Vessel "R&B metal", dar în realitate Sleep Token e într-un gen propriu. În cel mai rău caz aparţine de djent şi metalcore, dar chiar şi acolo ar reprezenta o figură distinctă. Ultimul său album a fost "This Place Will Become Your Tomb", lansat în 2021, după o îndelungă aşteptare şi hype de la fanii din toată lumea.
Am mai avut apoi un single, în 2022, "Is It Really You?", colaborare cu Loathe, un alt grup care seamănă cu Sleep Token ca sound, uneori şi cu Deftones. Formaţia a dat lovitura cu albumul "Sundowning" în 2019 şi magnum opus-ul sau a fost "The Offering", un single la nivelul inovaţiei lui Linkin Park în perioada 2003. Această trupă britanică e aşteptată în România în 2023, cu ocazia lui Rockstadt Extreme Fest, la Râşnov.
Acolo mai urcă pe scenă şi In Flames, Dropkick Murphys, Architects, Anthrax, Epica, Trivium şi Avatar.
Albume noi
Sleep Token a lansat albumul "Take Me Back to Eden"
Sleep Token, cea mai proaspătă trupa metal a momentului a lansat pe 19 mai 2023 albumul "Take Me Back to Eden". Trupa va cânta în România în august la Rockstadt Extrem Fest 2023 şi o descoperim împreună într-o nouă versiune prin acest nou LP în rândurile de mai jos.

"Take Me Back to Eden" este finalul unei trilogii, după primul LP, "Sundowning" din 2019 şi apoi "This Place Will Become Your Tomb" în 2021. Grupul britanic a apărut de nicăieri şi îşi păstrează misterul, artiştii din trupă având măşti şi fiind identificaţi drept Vessel, Vessel II, Vessel III şi Vessel IV. Creierul e totuşi Vessel, solistul şi omul care proiectează carismă, o imagine enigmatică, uneori înspăimântătoare. Ce ştim despre Vessel e ceea ce ne-a spus: că venerează zeul Somn şi mesajele din piesele sale i-au fost transmise prin vise. Versurile pun mare accent pe suferinţa, despărţiri, chimie şi alchimie, zeităţi şi iubire metafizică.
A trecut prin câteva variante de măşti, aidoma lui Corey Taylor la Slipknot şi îşi ascunde identitatea cu pictură corporală şi costume complexe în stilul jocurilor Final Fantasy. "Take Me Back to Eden" are 12 piese şi jumătate dintre ele au fost deja lansate ca single-uri. S-au remarcat "Chokehold" şi "The Summoning", care au strâns deja milioane de stream-uri pe Spotify.
Grupul britanic a fost cel mai bine definit de către Metal Hammer ca "R&B Metal". Acum o să îi auziţi inclusiv experimentând cu trap, rap, pop cu autotune, dar finalul aparţine mereu metalului şi pianului. E poate cel mai trist album Sleep Token şi gurile rele spun că ar fi ultimul pentru această variantă a trupei. Fie vedem o schimbare de identitate, costum, masca, fie asta a fost tot.
Cine ascultă cu atenţie ultimă piesă de pe LP, "Euclid" va auzi că se termină exact cum începe primul album, "Sundowning", cu piesa "The Night Belong to Gods". Mai sunt şi alte throwback-uri, precum "Take Me Back to Eden" având versuri din "Chokehold".
"Euclid" are momente când aminteşte de Elton John combinat cu The Darkness şi cu un mic throwback spre Metallica. O menţiune specială merge spre piesa "Ascensionism", care începe sensibil de tot, iar în cele 7 minute te trece prin balada depresivă, trap îndrăzneţ cu metafore despre viaţa din turneu şi provocările sale apoi rock alternativ de cea mai bună speţă.
Djent-ul e unul foarte dur spre final, iar în ultimele momente piesa e atât sensibilă, cât şi dură. "Rain" merită şi ea o menţiune pentru melodicitate şi modul în care se leagă versurile cu instrumentalul. E poate singura melodie fără abundenţă de metal spre final, ci oarecum constantă în tonalitate.
Rămâne acum doar să auzim Sleep Token live la Rockstadt şi vă promit o prestaţie excelentă, după ce am văzut ce poate trupa într-un concert din UK în aprilie.