Alexandra Căpitănescu a oferit, la întoarcerea în țară, primele declarații după încheierea ediției din 2026 a Eurovision. Întâmpinată la aeroport de fani și susținători, reprezentanta țării noastre a vorbit despre bucuria de a termina pe locul 2 în clasamentul realizat cu punctajul publicului. "Intuiția publicului e cea mai puternică", a spus Alexandra, mulțumindu-le tuturor celor care au votat.

Alexandra Căpitănescu: "Eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul"

"În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru că sunteți aici, pentru că ați fost aici pe tot parcursul acestui concurs. Unii dintre voi ați fost încă de la început, de când nu ne știa nimeni, și pentru asta vrem să vă mulțumim. A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Acum mă bucur că am luat locul 3 și că am fost locul 2 la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, "câștigătorii inimilor", și cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. E foarte subiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul are mereu dreptate în orice. Intuiția publicului e cea mai puternică. Așa că vă mulțumim încă o dată."

Alexandra a mulțumit, de asemenea, întregii sale echipe. Artista i-a sfătuit pe viitorii participanți la Eurovision să-și formeze o echipă, "fiindcă singuri e foarte, foarte greu".

Alexandra Căpitănescu: "Singuri n-am fi reușit să facem performanța asta"

"Vreau să mulțumesc tuturor oamenilor implicați. Singuri n-am fi reușit să facem performanța asta și ca un sfat pentru viitorii participanți la Eurovision: dragilor, aveți nevoie de o echipă. Aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singuri e foarte, foarte greu. Și asta mi-a spus-o chiar Jamala, câștigătoarea din 2016. Ea mi-a spus că am mare noroc că sunt împreună cu o echipă atât de frumoasă."

Alexandra Căpitănescu: "România a demonstrat, în momentul de față, că poate fi un popor unit"

Conferința a avut și o concluzie pozitivă, Alexandra observând că la această ediție a Eurovision publicul și artiștii s-au mobilizat ca niciodată.

"România a demonstrat, în momentul de față, că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit și care au postat."

Mesaje de felicitare pentru Alexandra din partea Ministerului Culturii și a artiștilor din România

Ministerul Culturii i-a transmis Alexandrei un mesaj de felicitare printr-o postare online.

Ministerul Culturii: "Rezultatul obținut la Viena vorbește despre o nouă generație de artiști români care au curajul să fie sinceri, diferiți și profund conectați la emoția publicului"

"Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale.

Absolventă de Fizică și una dintre cele mai promițătoare voci ale noii generații, Alexandra și-a construit parcursul artistic prin autenticitate, muncă și curaj. Drumul său arată că marile performanțe apar atunci când talentul întâlnește disciplina și sinceritatea artistică.

Rezultatul obținut la Viena vorbește despre o nouă generație de artiști români care au curajul să fie sinceri, diferiți și profund conectați la emoția publicului. (...)

Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României.

Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o." - Ministerul Culturii

Tudor Chirilă, mentorul Alexandrei de la Vocea României, a transmis un mesaj imediat după încheierea finalei Eurovision.

"Rock on, girl! Felicitări, Alexandra Căpitănescu!", a scris Tudor într-o postare online

Cezar Ouatu: "Pentru România ai câștigat tot, unindu-ne"

Cezar Ouatu, fost participant la Eurovision, i-a spus Alexandrei că a obținut un rezultat "senzațional".

"Cu lacrimi în ochi și plin de emoții, felicitări Alexandra Capitănescu pentru rezultatul senzațional și un loc 3 binemeritat la Eurovision !!! Dacă muzica ar fi contat 100% și nu părticica aia geo-politică la juriile aferente, ai fi fost nr.1. Pentru România ai câștigat tot, unindu-ne."

Elena Gheorghe, și ea fostă participantă la Eurovision, a avut un mesaj similar cu cel transmis de Cezar.

"Alexandra Căpitănescu, ce ai făcut tu pentru România valorează mai mult decât orice clasament. Ai făcut ca România să fie UNITĂ, iar acest lucru nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp. Ai făcut ca românii SĂ TRĂIASCĂ și SĂ SIMTĂ EMOȚII, SĂ SPERE DIN NOU CĂ SE POATE. Ai reaprins FLACĂRA. Pentru noi, tu ești câștigătoarea! Suntem mândri de tine și de tot ce ai făcut", a spus Elena într-o postare online.

Irina Baianț: "Ce mi se pare valoros la Alexandra Căpitănescu este că nu vine dintr-o zonă "fabricată""

Irina Baianț i-a transmis Alexandrei un mesaj amplu, în care subliniază că este un artist care "nu este un artist "ambalat"". 

"Alexandra Căpitănescu a avut un curaj pe care nu mulți artiști îl au la început de drum: să meargă cu identitatea ei, nu cu o formulă construită ca să placă tuturor. Și cred că asta contează enorm. Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional.

Nu este un artist "ambalat" într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr. Încă de când am lucrat împreună la Vocea României, am simțit că are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine.

Ce mi se pare valoros la Alexandra Căpitănescu este că nu vine dintr-o zonă "fabricată".

Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența (...).

Felicitări, fată minunată! Mulțumim pentru tot ceea ce ai dăruit pe scenă, reprezentând România", a spus Irina Baianț.

Ce urmează pentru Alexandra Căpitănescu după Eurovision 2026

Așa cum declara și în interviul pe care ni l-a acordat înainte de semifinalele Eurovision, Alexandra are multe planuri pentru perioada următoare. Vara aceasta, artista va urca pe scena festivalului Rock Days de la Nibiru. Alexandra pregătește, de asemenea, un album alături de colegii ei, Bogdan Stoican, Luca Șofron, Matei Cohal și Thomas Cârcotă.

În unul dintre interviurile acordate pentru jurnaliștii de la Viena, Alexandra a dezvăluit că urmează lansarea unui single chiar după Eurovision. Piesa ar urma să relateze experiența sa în acest concurs, inclusiv momentul dificil în care presa internațională a acuzat-o că versurile piesei "Choke Me" ar avea un mesaj nepotrivit. O colaborare cu trupa de metal Lavina din Serbia se află, de asemenea, în planurile Alexandrei.

În mai bine de trei decenii de participare la Eurovision, România le-a trăit cam pe toate: succese internaționale, descalificări, controverse sau anulări. În 2026, după o absență de doi ani, țara noastră a revenit în competiția muzicală cu Alexandra Căpitănescu, care a reușit să se califice în marea finală din 16 mai de la Viena. Această victorie a deschis sertarul cu amintiri al prestațiilor trecute ale României, ce merită să fie readuse în atenția colectivă.

Începuturile din anii '90

Înainte de a vorbi efectiv despre participările României la Eurovision, trebuie să menționăm situația concursul de la acea vreme. La începutul anilor '90, Eurovision Song Contest traversa una dintre cele mai complicate perioade din istoria sa. După căderea regimurilor comuniste și apariția mai multor state noi în Europa, tot mai multe țări doreau să participe la concurs. Problema era însă una logistică: Eurovision avea un număr limitat de locuri, iar organizatorii nu puteau extinde imediat competiția pentru a include toate noile participante.

Din acest motiv, European Broadcasting Union a introdus diverse sisteme de calificare și rotație. În anumite perioade, țările nu aveau acces automat la concurs, ci trebuiau să obțină rezultate suficient de bune pentru a-și păstra locul în edițiile următoare. Statele clasate slab puteau fi eliminate temporar sau obligate să stea un an pe tușă înainte de a reveni în competiție.

În 1993, odată cu interesul crescut venit din partea țărilor est-europene, organizatorii au creat o rundă specială de pre-calificare numită "Kvalifikacija za Millstreet". Șapte țări au concurat pentru doar trei locuri disponibile în finala Eurovision din acel an. România a participat cu Dida Drăgan și piesa "Nu pleca", însă nu a obținut un punctaj suficient pentru calificare. Astfel, debutul oficial al României la Eurovision a fost amânat pentru 1994 când Dan Bittman a urcat pe scena din Irlanda cu piesa "Dincolo de nori". A obținut doar 14 puncte, astfel că România nu a putut participa în 1995, fiind nevoită, din nou, să mai aștepte un an.

Dida Drăgan - Nu pleca

Dan Bittman - Dincolo de nori

În acea perioadă, sistemul Eurovision era diferit față de cel de acum. Nu existau semifinale moderne, iar participarea unei țări depindea adesea de performanțele anterioare și de locurile disponibile în concurs. Practic, un rezultat slab putea însemna absența de la ediția următoare, în timp ce un scor bun ajuta delegațiile să își asigure prezența și în anii care veneau.

Primele încercări ale României pe scena internațională au continuat cu un caracter timid și reținut, iar o partitură de tip "șlagăr" părea o alegere potrivită pentru acea vreme. În 1996, Monica Anghel și Sincron au fost selectați să participe cu piesa "Rugă pentru pacea lumii", însă nu au reușit să se califice în etapa de pre-calificare, așa că țara a fost eliminată și, pentru că nu a acumulat destule puncte în anii anteriori, România nu a putut să participe la concursul din 1997.

Monica Anghel și Sincron - Rugă pentru pacea lumii

În 1998, după patru ani de absență, România a urcat pe scena din Birmingham, fiind reprezentată de Mălina Olinescu cu melodia "Eu cred". Regretata artistă s-a clasat pe locul 22 din 25 de participanți, obținând doar 6 puncte, ceea ce a însemnat că România nu a putut participa la concursul organizat în 1999.

Mălina Olinescu - Eu cred

Efervescența anilor 2000

Anul 2000 a adus o premieră pentru România: țara noastră a participat la Eurovision cu prima piesă în limba engleză, "The Moon", interpretată de trupa TAXI. S-a clasat pe locul 17 din 24, obținând un total de 25 de puncte, ceea ce a însemnat, din nou, că România nu a avut dreptul de a participa în 2001.

Trupa TAXI - The Moon

Direcția muzicală marcată de balade și piese emoționale a continuat în 2002 cu "Tell Me Why", interpretată de Monica Anghel și Marcel Pavel. Duetul celor artiști s-a dovedit a fi un succes, reușind să se claseze pe locul 9, cu 71 de puncte.

Monica Anghel și Marcel Pavel - Tell Me Why

România a continuat în linie dreaptă anii următori, curajul și dorința de a experimenta simțindu-se mai intense cu fiecare participare. În 2003, Nicola s-a poziționat pe locul 10 la Riga (Letonia) cu piesa "Don't Break My Heart". Astfel, România a participat direct în finala ediției din 2004, fără a mai fi nevoită să treacă de semifinale. A fost reprezentată de Sanda Ladoși cu melodia "I Admit" care obținut locul 18 și doar 18 puncte, iar România a trebuit din nou să treacă testul semifinalelor pentru a ajunge în finala din 2005.

Nicola - Don't Break My Heart

Sanda Ladoși - I Admit

2005 a venit, însă, cu unul dintre cele mai bune rezultate din istoria țării noastre la Eurovision. Luminița Anghel și Sistem au cucerit încă din semifinale cu piesa "Let Me Try" când au obținut locul 1, cu 235 de puncte. În marea finală a ediției, ce a avut loc în Ucraina, artiștii au reușit să obțină bronzul, clasându-se pe locul 3, cu 158 de puncte, în urma Greciei și Maltei.

Luminița Anghel & Sistem - Let Me Try

În 2006, România a bifat o nouă reușită. Mihai Trăistariu a ocupat locul 4 cu "Tornero", o piesă care a depășit granițele Eurovision și a devenit un adevărat hit, cu poziții fruntașe în topurile din mai multe țări europene. Interpretarea artistului a cumulat 172 de puncte, cel mai mare punctaj obținut de România până în acel moment dar, din cauza multor țări participante, reprezentantul nostru nu s-a putut clasa printre primii trei.

Mihai Trăistariu - Tornero

În 2007, România a fost reprezentată de grupul Todomondo, format din Andrei și Kamara (membri în formația Alb-Negru), Ciro de Luca, Bogdan Tașcău (Dl. Problemă), Valeriu și Vlad Crețu, cu melodia "Liubi, Liubi, I Love You" care a fost cântată în șase limbi diferite: engleză, italiană, spaniolă, rusă, franceză și română. Au obținut locul 13, cu 84 de puncte.

Todomondo - Liubi, Liubi, I Love You

La ediția din 2008 din Belgrad, România a fost reprezentată de Nico și Vlad Miriță cu "Pe-o margine de lume", terminând pe locul 20, cu 45 de puncte. În ciuda rezultatului slab, piesa a primit premiul special Eurovision Marcel Bezençon Composer Award pentru cea mai bună compoziție înscrisă în concurs.

Nico & Vlad Miriță - Pe-o margine de lume

Ultimul capitol din decadă a avut-o ca protagonistă la Eurovision pe Elena Gheorghe cu piesa "The Balkan Girls". Artista s-a clasat pe locul 19, cu 40 de puncte. Zilele trecute, cântăreața a rememorat acea experiență, declarând:

"Acum 17 ani, urcam pe scena Eurovision și calificam România în marea finala de la Moscova. A fost una dintre cele mai emoționante seri din viața mea și un moment pe care îl port în suflet cu mare, mare drag și astăzi. Eurovisionul este una dintre cele mai intense și frumoase experiențe pe care le poate trăi un artist. Deși, de multe ori, concursul a fost influențat și de altceva decât de muzică, cred că atunci când un moment este cu adevărat bun, oamenii simt asta."

Elena Gheorghe - The Balkan Girls

Anii 2010 - era producțiilor și scenografiilor (mai) extravagante

2010 a adus o altă performanță care a rămas în memoria colectivă: cea a Paulei Seling și a lui Ovi cu piesa "Playing with Fire". În semifinală, aceștia au terminat pe locul 4, iar în finală, au luat locul 3, egalând cel mai bun rezultat al României din 2005. Intensitatea melodiei, refrenul fredonabil, dublul pian au fost câteva elemente care au construit un moment apeciat la scară largă.

Paula Seling & Ovi - Playing with Fire

În 2011, câștigătoarea Selecției Naționale a fost Hotel FM cu melodia "Change". Trupa a reușit să obțină locul 4 în cea de-a doua semifinală, dar, în finală, s-a clasat pe locul 17, cu doar 77 de puncte. Cele două țări care au oferit României punctajul maxim de 12 puncte au fost Moldova și Italia, urmate de Belgia (10 puncte) și Spania (8 puncte).

Hotel FM - Change

Selecția națională din anul 2012 a fost câștigată de trupa Mandinga, cu piesa "Zaleilah". Artiștii s-au poziționat pe locul 12 din 26 de țări participante în marea finală, obținând 71 de puncte.

Mandinga - Zaleilah

Cezar Ouatu, cu piesa "It's my life", a fost reprezentantul României la Eurovision 2013. În finala competiției, acesta a obținut locul 13, cu 65 puncte. Concurentul s-a remarcat și printr-o scenografie teatrală și gotică, ce a inclus efecte pirotehnice, flăcări și artificii.

Cezar Ouatu - It's my life

Paula Seling și Ovi au revenit pe scena Eurovision în 2014, cu piesa "Miracle". Aceștia au concurat pe scena din Copenhaga, Danemarca, în semifinală clasându-se pe locul 2, cu 125 de puncte, iar în marea finală ocupând locul 12, cu 72 de puncte.

Paula Seling & Ovi - Miracle

În 2015, România a fost reprezentată de trupa Voltaj, cu piesa "De la capăt". S-a clasat pe locul 15 din 27 de țări participante, cu 35 de puncte. "De la capăt" a fost interpretată bilingv, majoritatea versurilor fiind în română, iar refrenul final în limba engleză. Voltaj a explicat că interpretarea în limba română a permis ca mesajul piesei să ajungă la publicul țintă (milioanele de migranți români care au fost nevoiți să-și lase copiii în urmă), în timp ce adăugarea unui refren în limba engleză i-a ajutat pe ascultătorii străini să înțeleagă versurile.

Voltaj - De la capăt

În 2016, România a primit o lovitură din partea Eurovision, lipsind de pe scena concursului dintr-un motiv care nu avea legătură cu muzica. Țara noastră urma să fie reprezentată de Ovidiu Anton cu piesa "Moment of Silence", după ce câștigase deja Selecția Națională. Descalificarea s-a produs din cauza datoriile uriașe pe care Televiziunea Română le avea către European Broadcasting Union (EBU), iar această decizie a venit foarte târziu, după ce piesa fusese deja aleasă, delegația începuse pregătirile, iar fanii Eurovision discutau deja despre participarea României.

Ovidiu Anton - Moment of Silence

Ilinca Băcilă și Alex Florea au fost aleși să reprezinte România cu "Yodel It" în cadrul concursului Eurovision 2017 organizat pe scena din Kiev. Aceștia au trecut de cele două semifinale ale Selecției Naționale 2017 cu punctaj maxim (12 puncte) primit din partea tuturor celor cinci membri ai juriului - Adrian Romcescu, Andrei Tudor, Ovi, Paula Seling și Luminița Anghel.

În finala din Kiev, aceștia s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte (suma fiind rezultatul adunării notelor juriilor de specialitate din toate cele 42 de țări participante și a publicului telespectator). În acest an, reprezentanții României au fost pe locul 5 în preferințele publicului european care și-a exprimat preferințele prin televot.

Ilinca Băcilă și Alex Florea - Yodel It

Selecția Națională Eurovision 2018 a avut parte de două momente unice în istoria participării țării noastre: a fost pentru prima dată când au fost organizate cinci semifinale în cinci orașe diferite din țară și a fost pentru prima dată în istoria concursului internațional Eurovision când o semifinală națională a avut loc la o adâncime de 90 de metri, fiind vorba despre scena amplasată special în mina Rudolf din Salina Turda.

Trupa The Humas a câștigat Selecția Națională cu piesa "Goodbye" și a urcat pe scenă în cadrul celei de-a doua semifinale de la Lisabona. Din păcate, nu a reușit să strângă un număr suficient de voturi din partea publicului european, astfel că a ratat participarea în marea finală, prima dată în istoria țării la concurs.

The Humans - Goodbye

În 2019, România a fost reprezentată de Ester Peony (Ester Alexandra Crețu) cu melodia "On a Sunday". Și-a susținut momentul interpretativ în cea de-a doua semifinală, din 16 mai, pe scena de la Tel Aviv. Din păcate nu a reușit să califice România (pentru al doilea an consecutiv), clasându-se pe locul a 13-lea, în fața ei fiind Moldova (reprezentată de Anna Odobescu) și Lituania (reprezentată de Jurij Veklenko).

2020 - muzica într-o vreme de incertitudini

În 2020, Roxen a fost aleasă direct de Televiziunea Română ca reprezentantă a României la Eurovision Song Contest 2020. După alegerea artistei, publicului i-au fost prezentate mai multe piese candidate, iar selecția cântecului s-a făcut printr-o combinație între votul publicului și punctajul unui juriu. "Alcohol You" a fost aleasă pentru competiție.

Totuși, ediția Eurovision 2020 nu a mai avut loc din cauza pandemiei COVID-19, marcând prima anulare din istoria concursului. Roxen a rămas însă reprezentanta României și pentru ediția din 2021, când a participat cu piesa "Amnesia". România a participat în prima semifinală a concursului, pe 18 mai 2021, dar nu s-a calificat în finală, pentru al treilea an la rând. Roxen s-a clasat pe locul 12, cu 85 de puncte.

Roxen - Alcohol You

Roxen - Amnesia

Andrei Ursu a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2022 cu piesa "Llámame". România a prestat în a doua semifinală și, pentru prima dată după anul 2017, s-a calificat în finală, cu 118 puncte, luând locul 9. Și ediția din 2022 a fost marcată de o controversă. După semifinală, EBU a anulat voturile juriilor din șase țări, inclusiv România, invocând suspiciuni privind un posibil schimb coordonat de puncte și a înlocuit voturile acestora cu un scor agregat, calculat pe baza rezultatelor altor țări cu vot similar. Decizia a provocat confuzie și reacții dure din partea TVR, care a susținut că punctajele acordate de juriul român nu au fost respectate.

Andrei Ursu - Llámame

În 2023, Theodor Andrei a concurat pe scena din Liverpool cu piesa "D.G.T. (Off and On)", dar a obținut penultimul loc din cea de-a doua semifinală, neprimind niciun punct din partea publicului european. S-a aflat la egalitate cu San Marino, ambele țări terminând cu zero puncte, însă, ca urmare a unei reguli de departajare care favorizează melodia interpretată prima în ordinea de intrare în concurs, România s-a clasat pe locul 15, în timp ce San Marino a ocupat locul 16. Acesta a fost cel mai slab rezultat din istoria României la Eurovision.

Theodor Andrei - D.G.T. (Off and On)

În 2024 și 2025 România a lipsit din cadrul Eurovision Song Contest în special din cauza constrângerilor financiare.

Cinci seri de spectacol live, de la ora 21:00, vor aduce în fața publicului farmecul, tradiția și inovația muzicii italiene. Carlo Conti și Laura Pausini vor fi gazdele principale ale acestei ediții, alături de invitați speciali precum Can Yaman și Achille Lauro. În competiție se regăsesc atât tineri interpreți, cât și nume consacrate – de la Dargen D'Amico, Ermal Meta și Fedez, până la Fulminacci și Serena Brancale.

Marele moment va fi în ultima seară, când va fi ales reprezentantul Italiei la Eurovision 2026. Vedeta finalei de sâmbătă, 28 februarie, va fi Andrea Bocelli, care revine pe scena Teatrului Ariston după șapte ani. Prezența sa este "un omagiu adus istoriei" și un moment de întoarcere simbolică la rădăcinile muzicii italiene.

Ediția din acest an a celebrului festival italian va aduce un omagiu lui Pippo Baudo și Ornellei Vanoni, două personalități legendare ale muzicii și televiziunii italiene.

Scenografie avangardistă semnată de Riccardo Bocchini

Festivalul din 2026 promite și o scenografie spectaculoasă, creată de Riccardo Bocchini. Arhitectul descrie viziunea sa printr-un joc vizual al asimetriei și își propune să sublinieze nu doar forma structurii, ci și o ruptură îndrăzneață de modelele geometrice tradiționale, "o căsătorie între asimetrie și magie muzicală", explică Riccardo Bocchini. Prin volume dezechilibrate și linii neașteptate, scena va reflecta libertatea și fluiditatea muzicii contemporane — o combinație între eleganță și experiment artistic.

Transmisiune specială la București, cu Bogdan Stănescu și Kyrie Mendel

Serile Festivalului Sanremo vor fi moderate la București de Bogdan Stănescu, care va comenta live alături de Kyrie Mendel, artist și producător muzical.

"Provocarea e mare, aşteptările telespectatorilor sunt mari, dar bucuria mea le întrece pe toate! Sunt fericit să pot vorbi al treilea an la rând despre acest adevărat fenomen muzical internaţional", spune Bogdan Stănescu.

Moderatorul TVR subliniază și spiritul unic al evenimentului.

"E singurul eveniment muzical din lume care nu s-a oprit timp de 75 de ani, nimic nu a putut sta în calea muzicii, nici măcar pandemia din 2020. Îmi amintesc anul 2021, când pe scaunele Teatrului Ariston erau baloane colorate în loc de spectatori, iar pe scenă se cânta. Şi parcă se cânta cu şi mai multă dorinţă de-a demonstra că nimic nu poate opri Festivalul de la Sanremo şi că muzica avea o şi mai mare putere de-a ne uni. Atunci am înţeles poate mai bine ca oricând importanţa acestei sărbători muzicale anuale."

Cu această ocazie, Bogdan Stănescu evidențiază și secretul succesului italian.

"Respectul reciproc este cel care aduce împreună generaţiile şi face publicul să asculte orice gen muzical. E loc pentru toată lumea, iar artiştii se bucură atunci când sunt toţi pe aceeaşi scenă cum e cea de la Sanremo."

Kyrie Mendel: "Mă aștept la curaj artistic, la interpretare autentică, nu doar corectă"

Invitatul special din studioul TVR, Kyrie Mendel, promite o perspectivă profundă asupra actului interpretativ și a producției muzicale.

"Mă aștept la curaj artistic, la interpretare autentică, nu doar corectă, la calitate compozițională și la un echilibru între tradiție și contemporan, așa cum se întâmplă de obicei. Malika Ayane, Ermal Meta și Fulminacci se numără printre favoriții mei. Foarte diferiți, dar fiecare, stăpân pe propria identitate artistică."

Artistul consideră că acest festival depășește sfera muzicii și devine un fenomen social.

"Sanremo este un fenomen social pentru italieni. Și, iată, cu ajutorul nostru, devine o conversație internațională."