Într-o evoluție găunoasă a comercialului, în care arta ajunge de multe ori să se cumpere la kilogram, Alexandrina crede în frumos. Procesul creativ nu este grăbit, emoțiile ajungând la decantare în propriul ritm. Nici nu ar putea să se întâmple altfel, căci florile de spin nu cresc oricum. Ele-și trag seva din condeiul artistului ce le-a dat viață, prinzând contur treptat, până ajung la maturitate.

Așteptarea noului album Alexandrina a meritat, astfel, cu prisosință. După 5 ani în care fiecare detaliu a fost cumpănit, de la versuri la compoziție, orchestrație, concept și grafică, filele de viață au prins aripi într-un concert dedicat sufletelor. Sala Radio a fost vreme de un ceas și jumătate un univers paralel, în care versul poveștilor, glasul orchestrei și proiecțiile vizuale au creat un efect hipnotic. De la stingerea luminilor până la scurgerea ultimelor note, sala a fost absorbită într-o lume de basm, simțurile dezmorțindu-se din cotidiana hibernare.

Alexandrina, eleganță și perfecționism

În sala înaltă, cufundată într-o tăcere fierbinte, nerăbdarea a început să se simtă cu fiecare minut în plus peste ora 20. Imediat primele aplauze au făcut proba acusticii unei încăperi destinate muzicii de orchestră. Într-o rochie albă, pășind pe scenă într-un obscur picurat de lumini difuze, Alexandrina a domolit ecoul puternic al aplauzelor apăsând clapele pianului. Din întuneric au luat naștere primele flori, iar în sală, greierii au început să cânte. Orga imensă a sălii a servit drept panou de proiecție pentru un joc de colori mișcat parcă de adierea vântului.

Într-un decor animat de flori, instrumentiști talentați i-au fost alături Alexandrinei: Alexei Turcan, Mihai Moldoveanu, Petre Ionuţescu, Gabriel Almasi, Sergiu Catana şi fetele de la Muse Quartet: Maria, Corina, Alina și Nicoleta. Fiecare a contribuit melodiilor interpretate, adăugând vocii bogăția sunetelor de orchestră.

"Bună seara. Bine ați venit în povestea Florilor de Spin. Știu că a durat ceva până a fost gata. Nu promit că următorul se va întâmpla mai repede. Cert este că ne vedem peste 5 ani."

Acestea au fost cuvintele de bun venit, rostite de Alexandrina cu emoția copilului ce-și vede visul împlinit. Clapele pianului s-au pornit apoi din nou, povestea reluându-și cursul. "Noaptea" s-a lăsat încet peste Sala Radio, notele izvorând parcă de nicăieri pentru a ajunge mai apoi în inimile tuturor. În descrierea albumului, piesa îi este dedicată fratelui artistei, Vadim.

Iubirea în poezia Alexandrinei

"Iubirea este tot ce contează. Nu ştiu cum ar fi calitatea vieţii dacă nu am putea iubi. Cred că am fi mai mult morţi decât vii", spunea Alexandrina într-un interviu acordat revistei One. În concertul de la Sala Radio, iubirea a fost motorul întregului ansamblu. Iubirea pentru muzică, pictură, oameni frumoși, prieteni și familie.

"Avionul de aur", piesa ce-i stârnește mereu emoții mari artistei, a fost cântată nu doar în fața oamenilor ce-au cunoscut-o prin intermediul muzicii, ci și în prezența familiei, a pictorului Victor Hristov și a fiicei Valentina.

"Următorul cântec este autobiografic, cred că îl știți mulți dintre voi și mă bucur foarte mult că în sală este tatăl meu și fiica mea. Vă iubesc mult!", le-a spus Alexandrina, zâmbindu-le de la pian.

Fără a se lăsa copleșită de încărcătura momentului, vocea a vibrat puternic în acord cu intensitatea trăirii interioare, în vreme ce spectatorii au putut urmări proiectate imagini cu artista și părinții săi.

Alexandrina │ FOTO: Daniel Robert Dinu / iConcert.ro

Turturelele Muturelele

Momentul de vârf al serii a fost, cred, cel al interpretării piesei "Turturelele Muturelele". Sala a amuțit la auzul freneziei de sunete ce nu părea să contenească în a uimi prin complexitate. Într-un crescendo nebunesc, pe cale să erupă în orice moment, notele emise de clape, chitară, bas, tobe, kalimba și vocea Alexandrinei au ajuns la apogeu, cuprinse de vibrațiile tereminului, un instrument muzical electronic ce produce sunete fără a fi atins. Inventat în 1919 de fizicianul rus Lev Termen, instrumentul a fost și este deseori folosit în muzica trupelor de rock psihedelic.În concertul Alexandrinei, Gabriel Almași a fost cel care a dat glas tereminului, făcând ca Sala Radio să pătrundă în transcendental.

Pornind de la mesajul piesei interpretate anterior - "Turturica" - cântecul a fost unul dedicat memoriei bunicii. Pentru acest moment special, Alexandrina a părăsit locul de la pian, venind la microfonul din fața scenei. Cu rochia albă ajungându-i până în pământ și vocea frângându-i-se parcă la fiecare inflexiune, prinzând apoi forță odată cu orchestra, artista a făcut ca întreaga sală să simtă intensitatea emoției. Pe fundalul interpretării s-a auzit clipocitul apei, creat și amplificat de toboșarul Sergiu Catană. Tot în amintirea bunicii, un fragment din "Ionel, Ionelule" a făcut ca sunetul acordeonului să răsune prelung.

Alexandrina - "Turturelele Muturelele" (Înregistrare de la repetiții)

Deși orchestrația și vocea Alexandrinei au fost în deplin acord pe parcursul întregii seri, dând impresia unei interpretări fără efort, emoțiile au fost mari, pe măsură greutății evenimentului.

"Aș vrea să vă spun că eu am mari emoții, nu am mai cântat într-o sală atât de mare. (…) E un eveniment foarte important pentru mine și vă mulțumesc mult că ați venit."

Alexandrina a susținut la Sala Radio cel mai mare concert personal, de-a lungul carierei participând ca invitată la diverse evenimente de amploare. Din scaunul spectatorului s-a putut simți afecțiunea și căldura artistului recunoscător pentru aprecierea primită, un val de aplauze confirmând că sentimentul este reciproc. Am privit apoi de sus, din ultimele rânduri, cum o sală întreagă intră din nou în transă, purtată de vocea uneori fragilă, alteori puternică, dar mereu duioasă a Alexandrinei.

Arta, o limbă universală

După "Orașul umbre", Alexandrina i-a chemat alături pe cei care au completat instrumental povestea florilor de spin. Mulțumind iarăși fiecăruia în parte, s-a înclinat în fața publicului, în vreme ce aplauzele și chiotele nu mai conteneau.

După câteva minute în care scena a rămas goală, sala vibrând de nerăbdare, artista și-a reluat locul la pian. A început bis-ul cu o piesă cunoscută de publicul larg, "Printre flori", continuând apoi cu o melodie în limba rusă, cea de-a doua din repertoriul serii după "Pey Dorogoy".

"Urmează o piesă în limba rusă, sper că nu vă supărați. Limba rusă este una foarte bogată, foarte melodioasă. Eu nu văd granițe, păcat că încă mai există granite. Nu contează de ce naționalitate ești."

Concertul s-a încheiat cu piesa "Noi doi", de pe albumul de debut al artistei. Ca și înainte de bis, rafale de aplauze au amânat încă puțin momentul despărțirii, întreaga sala ridicându-se în picioare. Și-a îmbrățișat instrumentiștii, a mulțumit tuturor încă o dată și a dispărut după cortină fugind cu un buchet de flori în brațe. L-a primit de la o fetiță din primul rând, căreia i-a mulțumit sărutându-i obrajii.

Am plecat de la Sala Radio cu inima ușoară ca un fulg. Nu-mi aminteam exact cum am ajuns acolo și de ce trebuia să plec. Simțeam doar emoția. Florile de spin și-au deschis petalele și a fost frumos.

Alexandrina în concert la Sala Radio pe 5 aprilie 2014 │ FOTO: Daniel Robert Dinu / iConcert.ro

Setlist Alexandrina, 5 aprilie, Sala Radio

1. Flori de Spin
2. Spre sud
3. Noaptea
4. Tu cu soarele
5. Pijamale Reci
6. Avionul de Aur
7. Turturica
8. Turturelele Muturelele
9. Pey Dorogoy
10. Tu ești cea mai frumoasă
11. Te simt
12. Te iubesc
13. Orașul umbre

Bis:

1. Printre flori
2. La russe
3. Noi doi