Toulouse Lautrec lua naștere prin 2009, pornind la drum prin hățișul muzicii românești cu poftă de viață. A gustat fără opreliști din tot ce-a avut urbea de oferit, oprindu-și atenția atât asupra frumosului, cât și asupra urâtului, cu a sa estetică. Atitudinea a fost întotdeauna una lejeră, relaxată, pentru a păstra frunțile descrețite și orizontul deschis și nedefinit.

La 10 ani de la debutul acestei călătorii muzicale, vocalistul și chitaristul Cătălin Rulea face în continuare exact ce îi spune sufletul, alături de colegii săi de trupă. Ne-a mărturisit că "e foarte plăcut să fii într-o formație" și că atunci când e pe scenă cu băieții e "fix înot sincron".

"Asta e tare la trupa asta. Ea s-a născut ca o trupă foarte true, foarte nepretențioasă. Adică suntem patru băieți care cântăm la chitară, tobe, bas, voce și asta a fost. Că am fost trei, că am fost patru, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Ne simțim la fel de bine pe scenă. Ne place să transpirăm, să bem, să cântăm cu publicul", s-a confesat Cătălin.

"Cred că în fiecare album Toulouse încerc să fiu ca viața"

Momentul aniversar va fi marcat, așa cum se cuvine, de lansarea unui nou album, intitulat simplu și sugestiv "X". Ca și în cazul celorlalte discuri Toulouse Lautrec, inspirația a curs netulburată de vreun target, cele 10 piese de pe album înșirându-se firesc.

"Cred că în fiecare album Toulouse încerc să fiu ca viața. Adică nu-mi place să fiu într-un fel, să dictez un mers al lucrurilor. Sau să zic: băi, acum trebuie să fim așa. Adică sunt de toate: de la piese revoluționare, până la piese de dragoste. Așa s-a construit de fiecare dată."

Pe acest material se regăsesc piese cu tematică socială ("O lume mai bună", "Pe maidan" și "Pot să merg și singur"), dar și piese de dragoste, sau melodii care pun accentul pe "Șmecherul din tine". Cu mențiunea că șmecheria de care ne vorbește Toulouse Lautrec nu are legătură cu sensul peiorativ al cuvântului, ci face referire la un anume coolness și o anume încredere în propria persoană.

"...există niște influențe și cumva ai tendința să nu te mai manifești în societate așa cum ești. Îți inhibă cumva șmecheria"

"Piesa asta este despre împăcarea tuturor complexelor sau problemelor care se ridică acum în societate. În special, să zicem, în zona asta young, pentru că există niște influențe și cumva ai tendința să nu te mai manifești în societate așa cum ești. Îți inhibă cumva șmecheria, nivelul ăsta de șmecher. Ți-l inhibă pentru că trebuie să fii ok, să te duci la serviciu și nu știu ce nu trebuie să spui la interviu, sau nu trebuie să arăți că ți-ai luat o geacă șmecheră...

Eu sunt total de acord cu ideea de a fi corecți și de a fi ok cu ceilalți oameni, dar în același timp suntem niște animale politice și ar trebui să ne simțim bine în viața de zi cu zi. Adică e ciudat ca toți să ajungem să fim nivelați de niște preconcepții. De ce atâtea preconcepții? Să fim serioși. Ești șmecher, știi să faci un trick cu bicicleta, ești foarte șmecher, frate. Știi să faci cu trotineta un trick, foarte tare. Știi să zici niște versuri, ai scris niște versuri... Asta mi se pare important pentru psihologia unei generații."

"Cumva, la noi, mânăriile au dimensiune umană"

Zăbovind puțin asupra termenului "șmecherie", l-am întrebat pe Cătălin și dacă există o șmecherie tipic românească.

"Cred că da și are legătură tot cu viața asta funny. Cumva, la noi, mânăriile au dimensiune umană. Și furtișagurile. Asta mi se pare că e șmecheria românească. Dacă vorbim de șmecherie în sensul peiorativ. Există sensul ăsta peiorativ, dar există și sensul destul de bun. Dacă ar fi să traduc în engleză, aș zice cool. Băi, e șmecher. Cartea aia e șmecheră, sau filmul pe care l-am văzut e șmecher, sau actorul e șmecher.

Dar avem cumva o piedică aicea. Adică noi nu prea avem încredere în noi, dacă e să vorbești de români, și atunci cred că ar trebui să pornim de la cuvântul ăsta: șmecher. Și chiar să fim șmecheri."

"Pentru fiecare băiat, cred că există un model de fată de rasă"

În versurile piesei "Șmecherul din tine", Cătălin face referire la o anume "fată de rasă". Evident, am fost curioși să aflăm cum ar putea fi descrisă altfel această categorie selectă și cum arată o fată de rasă în viziunea sa.

"Pentru fiecare băiat, cred că există un model de fată de rasă. Acum eu nu vreau să intru în mintea fiecărui băiat. Nu aș da eu acest verdict despre fetele de rasă. Dar mi se pare interesant să clasifici așa. Cumva e ca la cai. Să știi că nu e neapărat rău. E foarte mult rafinament. Adică eu nu știu să-ți recunosc un cal de rasă."

"Cred că de asta am ales să fac muzică (...) felul în care ajunge mesajul la oameni e mult mai fluent."

Muzica are multiple valențe, reușind să ne facă să zâmbim, ca în cazul piesei "Șmecherul din tine", sau ne poate face să ne oprim atenția asupra unor subiecte mai ample și mai complexe. În definitiv, muzica poate schimba percepții, acesta fiind și motivul pentru care Cătălin a ales această cale artistică.

"Cred că de asta am ales să fac muzică. Eu am studiat arte, în principiu, adică desenam foarte mult, făceam proiecte, expoziții, și cumva mă simțeam într-o zonă mai nișată. Ca mesaj, ca percepție.

Nu vreau să măgulesc acest domeniu, pentru că nu mi se pare chiar rupere, dar e foarte plăcut să fii într-o formație. Asta mi se pare mie foarte mișto. Adică am băieții cu care stau și cu care pot să vorbesc orice și când cântăm suntem fix înot sincron, că așa trebuie să funcționeze. Și după aceea, felul în care ajunge mesajul la oameni e mult mai fluent. Mie îmi place să numesc asta pop culture. Eu am fost întotdeauna pop culture. Mi-au plăcut benzile desenate, mi-a plăcut muzica, eram de mic rocker și îmi place lucrul ăsta. Deci da, muzica poate face multe lucruri."

În materialul video veți găsi mai multe detalii despre artiștii care l-au influențat pe Cătălin, dar și despre vinul branduit al formației, "Toulouse Lautrec X", pe care am avut plăcerea de a-l degusta în cadrul acestui interviu :).

Cătălin Rulea (Toulouse Lautrec) și Raluca Chirilă - InfoMusic