"Long Story Short" conține piese ce stau în arhiva lui Dan Byron de multă vreme. Își așteptau ieșirea la matcă, iar pandemia le-a suflat aer în pânze. "Memorial of Indifference", spre exemplu, e compusă în 2010, găsindu-și completarea într-un discurs al Gretei Thunberg. Single-ul "Home Sweet Home", lansat cu un videoclip editat de Dan, a fost rescris de curând, pentru a reflecta realitățile actuale, iar "Little Prince" conține imboldul unor căutări mai vechi ale lui Bryon, ce și-au găsit mai multe răspunsuri în pandemie. Tot pe acest EP se găsește și piesa "Playing Strangers", ce tratează în versuri problema rasismului.

Cele patru melodii mai sus amintite au fost înregistrate în ultimele luni chiar în dormitorul lui Dan Byron. Tot el s-a ocupat și de mixaj, mastering-ul fiind realizat de Dan Georgescu la UNDA Recording. Pe 17 noiembrie, EP-ul a văzut lumina zilei, iar acum se poate achiziționa de pe Bandcamp (download la calitate înaltă) sau de pe platformele de streaming.

Publicul se va putea bucura și de experiența unui concert de lansare, care chiar dacă se va ține online, cu siguranță va avea o intimitate aparte, pentru că va fi transmis live de la el din sufragerie. Pe 21 noiembrie, de la 20:30, Dan Byron ne așteaptă pe pagina de facebook a formației sau pe pagina sa de artist să închinăm un pahar de ceva bun și să dăm ascultare noului său EP, în cel mai informal cadru de până acum. Virtualul va compensa, astfel, pentru lipsa apropierii fizice.

Cât despre "Long Story Short", puteți afla mai multe din interviul pe care Dan Byron ni l-a acordat. Am vorbit despre geneza pieselor, meditație, gânduri și emoții în pandemie. Am primit de la el și o recomandare, pe care o găsiți la final.

"Nu știu în ce măsură a ajutat pandemia la reconectare, dar în mod sigur ne-a schimbat un pic punctul de vedere. Nu e prea sexy să bei bere cu prietenii pe Zoom"

InfoMusic: "Long Story Short", au trecut vreo 9 luni de pandemie în România, iar rezultatul este un nou copil muzical: un EP. Piesele n-au fost compuse acum, ci se pare că pentru acum, fără să știi, la momentul concepției, cât de bine se vor potrivi cu anul 2020. Am putea spune că grație pandemiei ascultăm acum aceste melodii și că, astfel, există și o parte bună a perioadei inconfortabile pe care o traversăm?

Dan Byron: Mai mult ca sigur n-aș fi scos cântecele astea din sertar dacă nu m-aș fi găsit în postura de a sta acasă o lungă perioadă fără concerte, deși fiecare dintre ele m-a tot bântuit de-a lungul ultimilor zece ani. Bineînțeles că atunci când le-am scris nu m-am gândit că într-o bună zi vor fi mai relevante. Sper totuși să nu ajungem să trăim situația din "Memorial of indifference".

InfoMusic: În piesa "Home Sweet Home" vorbești despre o distanțare socială, înainte ca ea să ni se impună. Mai corect spus, am simțit că vorbești despre lipsa unei conexiuni reale între noi, a unei conexiuni umane, emoționale. Crezi că a ajutat în vreun fel pandemia la o reconectare, prin conștientizarea acută a acestei realități, sau, din contră, a adâncit hăul dintre noi?

Dan Byron: Versurile de la "Home Sweet Home" sunt refăcute, de altfel și mare parte din piesă, așa că am putut să fac niște conexiuni între distanțarea de dinainte, cea neimpusă, și cea de acum. Nu știu în ce măsură a ajutat pandemia la reconectare, dar în mod sigur ne-a schimbat un pic punctul de vedere. Nu e prea sexy să bei bere cu prietenii pe Zoom.

VIDEO: Dan Byron - "Home Sweet Home" 

InfoMusic: "Home Sweet Home" este despre apartenența noastră la un anume loc, o anume cultură, o anume societate, un anume confort, cu plusurile și minusurile sale. Pentru tine unde este această casă, dulce casă? E diferită ea acum de cea care era la momentul compunerii piesei?

Dan Byron: Casa mea obișnuia să fie locul în care mă întorceam din turnee. Acum e locul în care stau.

"De ceva vreme m-am apucat să meditez, așa cum unii dintre prietenii mei s-au dus la terapie, și am început să înțeleg mai multe despre conceptele orientale privind transcedența"

InfoMusic: Mi-a atras atenția piesa "Little Prince", pentru că în versurile acestei compoziții vorbești despre "abiding self", un concept prezent în învățăturile budiste. Cât de mult ai aprofundat acest concept înainte de a compune piesa?

Dan Byron: Cred că ești prima care se prinde de asta. Bineînțeles că titlul te face să te gândești la cu totul altceva, dar e normal, de cele mai multe ori ne uităm la deget în loc să îi urmărim direcția. De ceva vreme m-am apucat să meditez, așa cum unii dintre prietenii mei s-au dus la terapie, și am început să înțeleg mai multe despre conceptele orientale privind transcedența. Culmea e că atunci când am scris piesa nu aveam mare legătură cu asta, deși cochetam cu ideea încă din liceu, dar m-a inspirat o biografie a lui Buddha pe care tocmai o citisem și una din cărțile mele preferate, Siddhartha a lui Herman Hesse.

"Cei mai mulți dintre noi au impresia că natura poate rezolva orice și specia umană va dăinui pe vecie, dar lucrurile nu stau chiar așa"

InfoMusic: În piesa "Memorial of Indifference" ai inclus un fragment dintr-un faimos discurs al Gretei Thunberg. Discursul a fost cel care a declanșat compunerea piesei, sau aveai deja ideea creionată și ai adăugat ulterior fragmentul? Și pentru că tot am amintit de Greta, ce impact crezi că a avut acel discurs la nivel macro? E posibil ca pandemia să fi adăugat greutate vorbelor Gretei?

Dan Byron: Piesa e scrisă prin 2010, după un ce am văzut un serial documentar, "The power of the planet", și am avut un schimb de mailuri cu Shara Worden de la My Brightest Diamond, care îmi povestea despre insula de gunoi aflată în Oceanul Atlantic. Cei mai mulți dintre noi au impresia că natura poate rezolva orice și specia umană va dăinui pe vecie, dar lucrurile nu stau chiar așa. Bineînțeles că anul ăsta, când am înregistrat-o, m-a dus imediat cu gândul la discursul Gretei Thunberg. Mă bucur că n-am lansat piesa mai devreme, că ar fi fost incompletă fără bucățica respectivă. Și da, pandemia a adăugat greutate vorbelor ei, pentru că ne-am uitat la presupusa eternitate a speciei umane cu alți ochi.

Fragmentul din discursul Gretei Thunberg, inclus în piesa "Memorial of Indifference": "People are suffering. People are dying. Entire ecosystems are collapsing. We are in the beginning of a mass extinction, and all you can talk about is money and fairy tales of eternal economic growth. How dare you!" (Greta Thunberg at the U.N. Climate Action Summit, New York, 2019)

"Am văzut o grămadă de oglindiri ale pragurilor psihologice de care ne tot lovim. Unii dintre noi le depășesc, mai drepți, mai aplecați, mai târâș-grăpiș, alții nici măcar nu încearcă"

InfoMusic: "Long Story Short" este, mă gândesc, cea mai bună reprezentare a emoțiilor și gândurilor pe care pandemia ți le-a scos la iveală. Ce alte gânduri și emoții ai observat la cei din jurul tău, în aceste ultime 9 luni?

Dan Byron: Am văzut o grămadă de oglindiri ale pragurilor psihologice de care ne tot lovim. Unii dintre noi le depășesc, mai drepți, mai aplecați, mai târâș-grăpiș, alții nici măcar nu încearcă. Iar teoria conspirației în perioada asta a atins noi valori. Îți dai seama că sunt unii care sunt convinși că virusul ăsta e modul lui Iohannis de a face pe dictatorul?

"Partea nasoală e că media românească face eforturi disperate să ne sperie, fiecare titlu trebuie să aibă ceva nasol, dacă nu conține cuvinte ca negru, dezastru sau tragedie nu e bun"

InfoMusic: Suntem mai înțelepți, sau mai temători și mai anxioși decât eram la început?

Dan Byron: Să zicem că suntem mai informați, cel puțin unii dintre noi. Iar informația înseamnă putere. Dacă ar fi să mă compar cu cel care eram la începutul stării de urgență, aș râde un pic. Acum sunt mult mai relaxat, am toate informațiile de care am nevoie, știu cam care e probabilitatea să mă infectez în fiecare situație și acționez ca atare. Și oricât aș fi de informat, nu exclud posibilitatea de a mă trezi într-o bună zi bolnav fără măcar să știu când am călcat strâmb, și știu că șansele mele de a depăși situația sunt necunoscute, dar m-am obișnuit cu ideea.

Partea nasoală e că media românească face eforturi disperate să ne sperie, fiecare titlu trebuie să aibă ceva nasol, dacă nu conține cuvinte ca negru, dezastru sau tragedie nu e bun, iar majoritatea dintre noi se infectează cu anxietăți și atacuri de panică urmărind-o. Din fericire m-am prins de acum niște ani de schema asta stupidă și fac tot posibilul să-mi iau informația din alte surse. Senzaționalul nu mă excită nici măcar un pic.

InfoMusic: Tu ți-ai găsit refugiul în artă, în muzică. Ce altceva le-ai recomanda să facă celor care se simt apăsați în perioada aceasta?

Dan Byron: Să încerce să se comporte normal. Să țină cont de reguli, că trebuie, dar să se comporte normal. M-am săturat de plângăcioșii pe care îi sufocă masca și care se cred cazuri speciale. Pe toți ne enervează și masca, și distanțarea, și declarația de la miezul nopții, dar nu ne comportăm ca niște copii răsfățați. Știm că e un rău necesar și că o să treacă.