Urmărește-ne în Social Media

electronica, jazz

Bugge Wesseltoft: "Ideile muzicale contemporane și electronica schimbă deja jazzul"

Pe 6 februarie, pionierul nu jazz-ului scandinav vine la Jazz Nouveau în Clubul Control în formula Bugge Wesseltoft - clape, Harald Lassen Saxofon, Oddrun Lilja Jonsdottir - chitară, Sanskriti Shrestha - percuții, Siv Øyunn Kjenstad - tobe.

Publicat

pe

Născut în 1964 în Norvegia, Bugge Wesseltoft devine muzician profesionist la 19 ani influențat de tatăl său, cunoscutul chitarist Erik Wesseltoft. Din 1990 și până în prezent, pianistul își pune semnătura pe nu mai puțin de 45 de discuri, colaborând cu Jan Garbarek, Arild Andersen, Terje Rypdal , Lars Danielsson, Nils Petter Molvaer, Erik Truffaz, Dhafer Youssef, Sidsel Endresen sau Billy Cobham.

Pianist de elită, compozitor și producător, Bugge Wesseltoft  pune în 1996 bazele proiectului New Conception Of Jazz, grup ce îmbină muzica electronică de club cu  jazz-ul. După 400 de concerte si 5 albume, grupul vine la Jazz Nouveau. Concertul va avea loc pe 6 februarie în Club Control, biletele costă 50 de lei și se pot cumpăra online.

Citiți în cele ce urmează un interviu acordat în exclusivitate de artistul norvegian:

New Conception of Jazz este un  proiect pe care l-ai lansat în 1996 și pe care îl readuci în atenția publicului după 20 ani. Ce înseamnă acest proiect pentru tine?

Înseamnă foarte mult! A fost punctul de plecare în călătoria mea ca artist. Muzica este încă proaspătă pentru mine, am lucrat foarte mult la acest proiect așa că aniversarea a 20 de ani mă face foarte fericit.

Ai ales să revii cu New Conception of Jazz alături de instrumentiști tineri. Ce aduc ei nou în acest proiect? Ce calități ai urmărit la acești tineri muzicieni?

Pe mulți dintre ei i-am găsit în calitatea mea de expert extern al Academiei de Muzică din Oslo. Sunt cu toții super talentați și deși tineri, au deja  personalități artistice bine conturate. E un privilegiu să-i am alături în acest proiect.

Te-ai numărat printre primii muzicieni care au mixat jazz-ul cu muzica electronică. Ce te-a determinat să faci asta?

S-a întâmplat pentru că am fost interesat din copilărie de electronică și echipamente de sunet.  Mi-am cumpărat primul computer Atari în 1984 și am cântat pe sintetizator și orgă mai mult decât pe pian, de la 12 la 24 de ani.

Ce te diferențiază astăzi de alți artiști care îmbină cele două genuri?

Cred că avem foarte multe în comun, iar dacă sunt diferențe se regăsesc probabil în ideile personale și perspectiva asupra muzicii.

De-a lungul timpului, muzica ta a absorbit influențe multiculturale, materializându-se în proiecte world music, ca ”Ok World”. Cum ți-au îmbogățit experiența colaborările cu  artiști din alte culturi?

De când am petrecut timp în Eritrea în 1996 am devenit foarte interesat de world music, mi-a deschis orizonturile atât în viața personală cât și în muzică. Cred că aceste colaborări cu muzicieni de pe alte meleaguri sunt cruciale pentru progresul artistic.

Ca pianist, ai simțit nevoia unor albume solo. Vorbește-ne despre acest lucru.

Din momentul în care mi-am permis să-mi cumpăr un grand piano în 2002 m-am îndrăgostit de sunetul și posibilitățile acustice ale instrumentului. Pe măsură ce îmi perfecționam abilitățile de a cânta la el creștea și dorința de a compune muzică pe pian. Totuși, această fuziune a muzicii acustice și electronice va rămâne mereu esențială în piesele mele.

Deții propria casă de discuri, Jazzland Records. Cum selectezi artiștii pe care îi susții prin această platformă?

Aleg artiști care au personalitate puternică și o dorință foarte mare de a crea propria muzică, nelipsindu-le, bineînțeles calitățile muzicale și tehnica. Combinația acestor elemente este vitală pentru a fi un artist cu o voce puternică.

Din calitatea ta de artist care reinventează muzica și experimentează, în ce direcție crezi că se dezvoltă jazz-ul actual?

Istoria ne arată că marii artiști de jazz au  îndemânarea unică de a absorbi alte genuri muzicale, astfel că această muzică va fi mereu proaspătă și va suna actual. Gypsy jazz, jazz rock, latin jazz, fusion jazz sau electronic jazz demonstrează foarte clar acest lucru. Cred că ideile muzicale contemporane și electronica schimbă deja jazzul.

Unde te simți mai confortabil, în studio, sau pe scenă, în concertele live?

Pe scenă, fără discuție! Jazzul este una dintre puținele forme de artă care este creată chiar în fața audienței. Este un atu specific jazz-ului și se poate întâmpla doar în concert. Posibilitatea de a crea ceva unic împreună cu colegii de pe scenă și publicul este cel mai important lucru din viața mea artistică.

Spune-ne câteva cuvinte despre concertul pe care îl vei susține în București,  la Jazz Nouveau.

Vom cânta și piese mai vechi ca Existence, Yellow is the Colour sau You Might Say, dar și piese la care lucrăm chiar în acest moment. Abia așteptăm să concertăm în București la Jazz Nouveau!

Jazz Nouveau este o serie de concerte organizate de Control Club în colaborare cu Twin Arts, care își propune să aducă în atenția publicului bucureștean artiști locali și internaționali aflați din punct de vedere stilistic la confluența dintre jazz și alte genuri muzicale.

Concertul Bugge Wesseltoft's New Conception of Jazz are loc pe 6 februarie de la ora 20:00, în Club Control. Accesul se face de la ora 19:30. Biletele costă 50 de lei și se pot cumpăra online.

Următoarele concerte din cadrul Jazz Nouveau: 20 februarie - Nitai Hershkovits, 13 martie - Dans Dans, 27 martie - Bill Laurance Quartet, 3 aprilie - Elias Nardi Group feat Daniele Di Bonaventura, 8 mai - Marc Ribot, 22 mai- Rotem Sivan Trio.

Comentează

Trending