În urmă cu câteva săptămâni, "Bangaranga", piesa pe care Monoir a produs-o pentru artista Dara din Bulgaria, câștiga Eurovision 2026. Cu această nouă reușită în palmares, Monoir a venit în podcastul lui Gojira pentru a discuta despre industria muzicală. Inevitabil, implicațiile inteligenței artificiale în viitorul muzicii a fost unul dintre subiectele abordate. Din perspectiva lui Monoir, muzica generat de AI a fost favorizată de algoritmi, astfel explicându-se avântul căpătat în ultimii ani.
"Eu cred că algoritmii, în momentul de față, pun pe primul plan tot ce e AI. Și din câte am înțeles, în momentul în care a venit tot valul ăsta de muzică AI, sunând diferit ca spectru de frecvență, având înaltele alea dubioase, toți algoritmii Spotify, Apple Music, toate platformele astea nu au știut cum să vadă chestia asta și au văzut-o ca pe ceva nou. Și văzând că vine valul ăsta, au zis: <Mamă, păi sugerăm asta că e ceva nou, oamenilor le place>. Și de asta ajungi să asculți o piesă pe o platformă și următoarea...te trezești cu una AI", a mărturisit Monoir.
Laurențiu Duță: "Prin toate restaurantele, hotelurile, cei de acolo au în playlist-uri muzică generată AI și nu-și dau seama"
Laurențiu Duță, prezent și el în acest podcast, a identificat o altă sursă pentru popularizarea AI-ului.
"Eu am observat că prin toate restaurantele, hotelurile, cei de acolo au în playlist-uri muzică generată AI și nu-și dau seama. Chiar am întrebat manageri, recepționeri, oameni care lucrează în domeniu: <Știți că ce ascultați acum e generat cu AI? Nu, nu mi-am dat seama. Serios? Nu, nu.> Noi, ocupându-ne cu asta, deja putem să recunoaștem foarte ușor o piesă generată AI și o voce generată AI", a indicat Laurențiu Duță.
Motivul folosirii AI-ului în hoteluri și restaurante este legat de costuri, a explicat ulterior producătorul Șerban Cazan, invitat și el la Aproximativ Discuții.
"Prin hoteluri și restaurante e o optimizare de costuri. Sunt niște companii, poate au doi, trei oameni care generează muzică, o licențiază pe nimic și o dau mai departe pe niște bani mai puțini față de ce ar trebui să plătească ei în mod normal", a spus Șerban Cazan.
Monoir: "Azi se lansează 250,000 (de piese), din care, am înțeles că, undeva la 60% sunt AI"
Monoir a dezvăluit în podcast și rata accelerată a creșterii folosirii AI-ului în muzică. În ultimii 10 ani, numărul zilnic de piese lansate a crescut de 5 ori.
"E o abundență foarte mare de AI: dacă în 2016 se lansau undeva la 50,000 de piese pe zi, azi se lansează 250,000, din care, am înțeles că, undeva la 60% sunt AI", spune Monoir.
Șerban Cazan, despre inteligență artificială cu conștiință proprie: "Să ne ferească bunuțu'"
Privind în viitor, Gojira a fost curios de părerea producătorilor români cu privire la noi frontiere în muzica AI. Ar putea, oare, AI-ul să definească o nouă direcție muzicală? Ceva ce doar AI-ul poate face?
"Nu știu dacă e posibil. Pentru că AI-ul este antrenat cu ceva care există, iar ce spui tu e ceva nou. Sunno nu știe să facă ceva nou", a replicat Monoir.
"Acum vorbim despre inteligență artificială cu conștiință proprie. Să ne ferească bunuțu'", a completat Șerban Cazan.
Șerban Cazan a tras linie în această discuție, subliniind că AI-ul este doar un tool pentru producători. Creația nu poate fi preluată de AI.
"E un tool foarte bun, dar nu îl folosim pentru creație. Eu îi dau armoniile, eu îi dau linia, și-i zic: vreau chitară, vreau viori...Și pe coruri, cum zicea Cristi, e absolut superb", a spus Șerban Cazan.
În cadrul podcastului de aproape 2 ore, Monoir, Șerban Cazan și Laurențiu Duță discută și despre importanța talentului nativ în actul artistic și nevoia producătorului de a-și pune amprenta stilistică. Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos.






















































