Om ancorat serios în gaming, eu am văzut acest film mai mult ca un soi de joc Far Cry pus pe ecran. Fix ca în Far Cry implica o "echipă mică şi inimoasă", cum ar spune comentatorii sportivi care dă de pământ cu o întreagă insulă de mercenari, poliţişti, forţe speciale. Cred că o replică din film defineşte toată acţiunea "ei sunt 6, noi 70, ce şanse au?".
Povestea sună aşa: o avocată specializată în recuperarea datoriilor pentru clienţi bogaţi are de recuperat un miliard de dolari. Banii au ajuns la mafiot cunoscut drept Carlos, care s-a retras pe o insulă fortificată. Ce urmează? Avocata Rachel Wild (Eiza Gonzalez) contractează o echipă de şoc, care să îngheţe bunurile mafiotului şi să îi paralizeze activitatea. Apoi ea se duce în cuibul viperei pentru a negocia returnarea banilor.
Jake Gyllenhaal şi Henry Cavill fac echipă in In The Grey, specializaţi în... orice, de la demolări, ţepi care sparg cauciucuri, pilotat de BMX-uri, avioane, tras cu rachete, atacuri în flanc, aruncat cu grenade, practic ORICE. Cavill şi Gyllenhaal au o chimie bunicică, dar glumele făcute de ei şi mai ales cele îndreptate spre acoliţi sunt doar o tentativă de a americaniza umorul tipic britanic, sec al lui Ritchie. Fix ca în Gentlemen, unde i s-a dat lui Mcconaughey sarcina asta... nu le iese.
Iar Cavill e prea domn şi lord (că aer şi că aura) pentru a fi un golan veritabil din Snatch sau Lock Stock. Nu mai zic de Rocknrolla, care l-a făcut mare pe Tom Hardy.
70% din "In The Grey" e pregătire, setup, simulare, evaluare a şanselor şi vreo 30% este execuţia în sine. Echipa de şoc nu se ocupă doar de planul A, B, C şi D, ci ajunge chiar la.... X.
Trăim în epoca în care jocuri video ajung la forţele armate pentru a exersa diferite scenarii. Mă refer Door Kickers sau Rainbow Six Siege. Iar din lumea cinematografiei, felul în care Val Kilmer schimba încărcătoarea în "Heat" e predat la orice academie militară care se respectă.
Ei bine, acum "In The Grey" poate fi lejer adus în fata răcanilor, pentru a pregăti o operaţiune de extragere, sabotaj, răpire şi distragere a atenţiei. Cavill beat de la vodcă cu sombrero e aur curat, "interfaţa" ce apare pe ecran când se dă mită şi ramificațiile momentului sunt... altceva.
Trebuie să recunosc, cei răi nu au părut să aibă vreo şansă în fața personajelor pozitive. De la capcane în plantaţia de banane, la distrugerea unui elicopter în stil Metal Gear Solid, Bronco şi Sid par gata să termine cu o insulă întreagă, plină de zeci sau chiar sute de răufăcători.
Nu am văzut măcar o zgârietură, un glonţ ratat, un eşec al echipei. E drept, sunt şi vreo 2 sacrificii şi un plan B ratat, dar asta nu a adus broboane în plus de sudoare pe cei doi experţi.
În fundal se dă o altă bătălie, a lui Rosamund Pike, o şefă ceva mai sus de Rachel cu Salazar şi cu organizaţii rivale. Şi când înţelegi că Salazar e doar un peşte mic, te va speria amploarea acestor organizaţii.
Verdict
Ca să fie clar, acesta nu e un film despre actorie. Nimeni nu străluceşte deosebit, poate doar Salazar şi Rachel jucată de Eiza, care mai arăta oareşcare urmă de umanitate. În rest AI-ul putea la fel de bine să creeze militarii perfecţi şi să îi paraşuteze pe orice insulă şi ar fi ieşit fix la fel filmul. Talentul lui Cavill şi Gyllenhaal e cumva risipit pe un video instructiv cu privire la invadarea unei insule şi lupta de 6 contra 70.
E satisfăcător pentru a balota popcorn la cinema, a consuma Pepsi şi a îţi creşte puţin adrenalina, trăind prin ei. Dar când înţelegi că nu au ce să păţească, îţi pierzi puţin din interes... Cumva îmi pare şi puţin rău că Ritchie a devenit aşa serios, operaţional şi ancorat în realitate.
