După o absență de doi ani de la celebrul concurs muzical, România se bucură de o revenire în forță. Alexandra Căpitănescu și melodia "Choke Me" reușesc deja să ducă numele țării noastre departe, în ciuda faptului că Eurovision 2026 nici nu a început. Fanii competiției și creatorii de conținut au publicat pe platforme de profil, în special YouTube, numeroase reacții entuziaste despre prestația artistei. "Choke Me" a primit aprecieri și în cadrul unor evenimente live, Alexandra fiind invitată la pre-party-urile Eurovision din Oslo și Londra.
În timp ce piesa se viralizează rapid în rândul amatorilor, experții din domeniu o analizează în detaliu, explicând tehnicile vocale care stau în spatele impactului său. Răspunsul? Un caz excepțional în care o melodie funcționează simultan ca emoție pură și execuție impecabilă. Dacă pentru public "Choke Me" prinde instinctiv, prin atmosferă, energie și o voce puternică, pentru profesioniști lucrurile sunt mult mai clare. Antrenorii vocali care au analizat momentul vorbesc despre control vocal, tranziții curate între registre și o dozare inteligentă a intensității.
Tim Welch este unul dintre acești experți. Originar din Buffalo, New York, Welch a urmat cursurile Universității din Buffalo (licență) și pe cele ale Universității din Illinois (master), cu specializare pe interpretare vocală. CV-ul lui este impresionant: a predat peste 25.000 de lecții private de canto pentru studenți din întreaga lume, a oferit consultanță vocală pentru artiști precum Lauryn Hill, Keshi, Topaz Jones și o gamă largă de artiști de operă și Broadway, a performat ca și cântăreț profesionist în operă, teatru muzical, baruri de muzică, trupe rock, de muzică electronică sau muzică bisericească. Acum deține un studio de studii muzicale (Tim Welch Vocal Studio) și este creator de conținut, publicând pe YouTube și Patreon diferite reacții muzicale.
Pentru că Eurovision Song Contest este subiectul fierbinte al momentului, Welch a început o serie pe YouTube în care comentează mai multe piese participante, inclusiv cea a Alexandrei. A fost impresionat din primul minut, declarând:
"Wow! Dumnezeule! Am pielea de găină de pe acum! Are calități de operă și asprime de metal!"
Welch a urmărit întreaga interpretare a Alexandrei cu un amestec de bucurie și uimire:
"Îmi place când reacționez la o piesă ca asta pentru prima dată. A fost incredibil! Este atâta tehnică vocală concentrată în acea ființă și abia aștept să vă detaliez."
Antrenorul de canto, ca majoritatea ascultătorilor piesei "Choke Me", a fost luat prin surprindere de partea de operă din refren:
"Ceea ce [Alexandra] face în refren demonstrează o tehnică vocală incredibilă și vreau să explic de ce este atât de dificil pentru cineva care nu studiază canto. Ce face aici este nebunesc. Abordează un <<belt>> pe o notă foarte înaltă, iar asta este deja extrem de greu. Își păstrează acel timbru metalic, <<brassy>>. Nu mă refer la heavy metal, la grit, pe care îl folosește mai târziu, ci la acea calitate de <<trompetă>> în voce. Apoi face o trecere spre operă chiar pe acel Fa diez. Este uimitor! Este extrem de greu de realizat."
Apoi, Welch observă un pasaj de tip "staccato coloratura" și îl compară cu aria "Regina Nopții" din opera "Flautul Fermecat" de Mozart, una dintre cele mai complexe partituri din repertoriul clasic.
Alexandra Căpitănescu stăpânește o versatilitate neobișnuită, o combinație între mai multe stiluri muzicale
Potrivit analizei, ceea ce face această interpretare cu adevărat rară este combinația dintre mai multe stiluri vocale:
"Din perspectiva unui cântăreț, este foarte rar ca cineva să aibă atât tehnică de operă, cât și acel sunet contemporan, puternic, <<de trompetă>>. Este incredibil să le ai pe ambele. Nu este ceva obișnuit. Dar ceea ce o face și mai impresionantă este că nu are doar sunete de tip belt contemporan și influențe de operă, ci și tehnici din zona metal. Această combinație este atât de unică și rară pentru un cântăreț."
Tim Welch a vorbit și despre folosirea unor suprafețe vibratorii suplimentare, care creează un sunet mai aspru, obținut printr-o ușoară constricție a faringelui, și despre modificarea vocalelor pentru a putea atinge notele înalte, o tehnică esențială în canto.
De asemenea, a vorbit și despre acuta de la final. Acea notă înaltă (Re sau Mi bemol) este specifică repertoriului de operă, interpretată de obicei de soprane. Alexandra o execută corect din punct de vedere tehnic, dar adaugă și o tentă de rock în timbru. Spre deosebire de interpretarea clasică, unde gâtul rămâne complet relaxat, ea folosește o ușoară strângere laterală, rezultând un sunet apropiat de un falsetto comprimat.
Analiza făcută de Tim Welch a fost confirmată de Mădălina Cârcotă, profesoara de canto a Alexandrei
Mădălina Cârcotă a lăudat acuratețea observațiilor făcute de vocal coach și i-a lăsat un mesaj în secțiunea de comentarii a clipului de pe YouTube:
"Vă mulțumesc foarte mult pentru apreciere. Sunt profesoara de canto a Alexandrei și sunt foarte mândră. Nota cea mai înaltă - Mi bemol - este cântată în head voice, cu twang. Analiza este perfectă. Mulțumesc pentru susținere."
