Personal, consider controversa stupidă, puerilă şi chiar rău intenţionată. Cine a pornit-o clar nu ştie engleză şi semnificaţia expresiei "getting choked up", pentru când eşti emoţionat de ceva.
Criticile au apărut după ce versurile piesei au atras atenția prin repetarea expresiei „choke me” de aproximativ 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale melodiei. În refren apar formulări precum „All I need is your love / I want it to choke me”, ceea ce a generat reacții din partea unor organizații și experți care avertizează asupra riscurilor medicale asociate strangulării în context sexual.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea volumului "Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back", a declarat pentru presa britanică că alegerea piesei ridică probleme serioase. Potrivit acesteia, mesajul cântecului arată „o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”. McGlynn susține că normalizarea unei astfel de practici poate avea consecințe grave, în condițiile în care unele studii medicale indică riscul de leziuni cerebrale sau chiar deces în urma strangulării.
Datele citate de activiști provin din cercetări realizate recent de Institutul pentru Addressing Strangulation (IfAS). Un studiu comandat anul trecut arată că peste o treime dintre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani au experimentat strangularea sau sufocarea cel puțin o dată în timpul sexului consensual, iar peste un sfert dintre respondenți au declarat că au fost strangulați fără consimțământ. Specialiștii spun că practica poate provoca efecte neurologice, anxietate și alte probleme de sănătate pe termen lung.
Controversa s-a extins rapid și în mediul online. Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru descalificarea piesei sau pentru modificarea versurilor înainte de competiție. În același timp, unii comentatori consideră că melodia folosește intenționat un subiect controversat pentru a genera vizibilitate.
Reactia Alexandrei Căpitanescu
Echipa din spatele piesei respinge însă interpretarea literală a versurilor. În descrierea oficială a videoclipului publicat pe YouTube, referințele la „choking” sunt prezentate ca o metaforă pentru presiunea emoțională și dificultățile prin care trec tinerii artiști în încercarea de a-și găsi vocea și locul în industrie. Alexandra Căpitănescu, câștigătoare a show-ului „Vocea României”, a explicat la rândul său că piesa descrie sentimentul de a fi copleșit de emoții și îndoieli.
Până în acest moment nu există o plângere oficială depusă la European Broadcasting Union (EBU) împotriva piesei României. În trecut însă, organizatorii Eurovision au cerut modificări pentru titluri sau versuri considerate controversate. Un exemplu este cel al piesei Maltei din 2025, al cărei titlu a fost schimbat după ce a fost considerat prea apropiat de o injurie din limba engleză.
Pe lângă disputa legată de piesa României, ediția din 2026 a Eurovision se confruntă și cu tensiuni politice. Mai multe țări europene au anunțat retragerea din competiție în semn de protest față de participarea Israelului. Organizatorii au reiterat însă că Eurovision rămâne un spațiu dedicat culturii și muzicii.
Ediția din acest an a concursului se desfășoară la Viena. Semifinalele sunt programate pe 12 și 14 mai, iar finala pe 16 mai, sub sloganul „United by Music”. România se numără printre cele peste 30 de țări înscrise în competiție.
