Îți recomandăm 6 artiști români la început de drum: pe Cojo, Doomnezeu, Bastien, The Urs, Tania Turtutureanu și Franci. Unii dintre ei abia s-au lansat, alții au deja mai mulți ani de activitate, dar abia acum au început să se remarce. Selecțiile vin din genuri muzicale variate: de la rap și stoner doom creștin, la pop, soul și indie. Te invităm să-i descoperi și să-ți alegi preferații.

The Urs

The Urs este un muzician originar din Republica Moldova, ajuns la urechilor ascultătorilor mai ales cu piesa "Tărâmul Interzis". Pe numele real Gheorghe Scurtu, The Urs a dat curs pasiunii pentru muzică în copilărie și a fructificat-o constant. Pandemia a fost o treaptă în cariera lui muzicală, în acea perioadă publicând pe Instagram o serie de piese scurte, de 1 minut. De la ureche la ureche, muzica lui The Urs a ajuns la persoanele potrivite.

A jonglat cu rock-ul (a cântat la chitară în trupa de rock pe care a format-o cu fratele său în urmă cu mai mulți ani) și rap-ul, dar pop-ul a fost genul muzical care i-a adus succesul în mainstream. De la începutul anului 2023, The Urs s-a stabilit în București și s-a concentrat pe muzică din toate punctele de vedere: compoziție, producție și concerte live. Printre cele mai recente melodii lansate se numără "Pământul", "Haita", "Noapte de Noapte" sau "Apa", o colaborare cu Shift.

Tania Turtureanu

Tania Turtureanu este o artistă din Republica Moldova care a cucerit publicul cu timbrul inedit al vocii sale și versurile care mângâie, dar și dojenesc. A debutat în lumea muzicii cu o serie de interpretări care au pus în valoare nu doar calitățile vocale, ci și abilitatea de a aborda o gamă largă de genuri muzicale. Fie că interpretează piese pop, jazz, soul sau melodii tradiționale, artista reușește să ofere fiecărei melodii o notă personală.

Printre lansările recente se regăsesc melodii precum "Ce vrei", "Ce frumos", "Iubește-mă", "Tu", toate compuse de Tania. Piesele se regăsesc pe primul album al artistei,  "Iubește-mă", lansat în noiembrie și promovat în cadrul a două concerte-spectacol la Sala Luceafărul din București. "Muncesc pentru că îmi place. Îmi pun mereu standarde tot mai înalte, pentru că așa pot să devin mai bună. Da, una dintre valorile mele fundamentale este să evoluez continuu! Altfel, nu îmi simt sângele clocotind în vene, și, dacă nu îl simt, gata, nu mai simt nici gustul esențial al vieții", spune Tania.

Bastien

Bastien sfidează tiparul obișnuit al artistului pop prin faptul că își scrie propriile piese și pune accent pe exprimarea personală în detrimentul conformității. Scopul său este să împărtășească ceea ce îl entuziasmează, să dezvolte un sunet distinctiv și să îi inspire și pe alții să-și îmbrățișeze unicitatea. Mesajul lui Bastien încurajează individualitatea, contestând normele sociale și sărbătorind libertatea de a-ți urmări pasiunile autentice. În esență, Bastien nu este doar un cântăreț pop, ci un adept al autenticității și libertății creative.

Bastien a compus melodii pentru nume importante din industria muzicală românească și a colaborat cu INNA pentru "Paris to London", cu Sickotoy pentru un remix al piesei "Billie Jean", cu Alexandra Stan pentru "Strânge-mă în brațe", iar alături de Alex Parker a lansat piesa "All This Love" cu care a participat la Selecția Națională Eurovision 2022.

În ultima perioada, Bastian s-a concentrat pe propria carieră de solist muzical și a lansat melodii ca "Mai bine așa", "Gata de zbor" sau "Copiii Care Am Fost".

Franci

Franci este o artistă de 22 de ani din Sighetu Marmației, care își compune singură muzica. Pe numele complet Francesca Hojda, ea este sora mai mică a surorilor Hojda, Maria și Ligia, ambele artiste cu un reperteriu cunoscut în zona de pop, indie și alternativ.

Crescută într-o familie cu dragoste pentru muzică, Franci a urmat aceeași cale fără a se abate nicio clipă de la acest drum. A început să cânte de la vârsta de 3 ani, bunica sa făcându-i intrarea în lumea muzicii populare. Tot la 3 ani a urcat și pentru prima oară pe o scenă, cântând "Mocirița cu trifoi" într-un concurs muzical ținut într-un sat. Au urmat apoi cursuri de pian și de muzicală, care i-ai șlefuit aptitudinile și au pregătit-o pentru cariera pe care și-o dorește.

Franci cântă pop cu influențe electro și pop, iar single-ul ei de debut, compus de ea împreună cu artistul și compozitorul scoțian Daniel Healy, se numește "King''. Își dorește să se ajungă la un public cât mai larg cu această piesă, dincolo de granițele României, visând, în mod ideal, la colaborări cu Jacob Collier, Daniel Ceasar, Taylor Swift sau Aurora.

Cojo

Pe Cojo l-am descoperit târziu, pe final de an 2024 (în deschidere la HVDNS în Quantic) şi târziu şi pentru că e activ de minim 5-6 ani şi are un Urbanist excelent din 2019. Dacă e vreun rapper la noi care să facă show de Broadway vreodată, să devină Lin-Manuel Miranda, el este. Are mare grijă la punerea în scenă şi la expresivitatea întregului act artistic. Se contorsionează şi urlă pentru mesajul său şi lasă în urmă chiar muzicalitatea în favoarea... poeziei. Mă duce cu gândul la Kendrick Lamar, ceea ce e un compliment uriaş pentru un rapper român. Iar videoclipul "Astă seară mâncăm în familie" e un statement fabulos în perioada de sărbători şi extrem de sensibil şi delicat.

Trebuie văzut live neapărat, pentru a fi înţeles. Variantele de studio sunt aproape irelevante, deşi negativele sunt foarte bune şi muncite.

Doomnezeu

Pe Doomnezeu îi ştiam din auzite, dar nu îi ascultam aşa abitir cum am făcut-o după concertul lor din perioada Crăciunului 2024. Cântă doom metal, combinat cu rock alternativ. Au şi butaforie, măşti cu sori şi Luna, cruci, mătănii, întreaga manifestare religioasă pusă în costume. Uneori aluneca spre grunge, alteori spre System of a Down. Au schimbat solistul când i-am prins eu live, iar fetele de la backing vocal ridicau la ceresc rangul interpretării.

Chitara şi basul sunt excelent de gâjâite, sunt pasaje multe în stil Black Sabbath şi Candlemass, dar sunt date la maxim şi cu mult distors, ca să îţi imprime groază, angoasa şi teroare. Tentaţia era să crezi că se va cânta nazal, "ca popa", dar nu e deloc cazul de aşa ceva. Aruncă şi cu sintetizatoare în tine şi vocea mă duce cu gândul la Conexiuni şi Celelalte Cuvinte uneori, la rock din anii '80 şi '90.

Şi în ciuda umorului inevitabil, care i-a atins şi pe durii Clouds, trupa nu face abuz de gimmick-ul bisericesc.