Aflată pe finalul unui turneu ce a cuprins 106 concerte, Billie Eilish a făcut o scurtă oprire în New York pentru a accepta premiul Music Innovator of the Year. În cadrul ceremoniei, a fost dezvăluită suma generoasă pe care Billie a direcționat-o către The Changemaker Program, o inițiativă caritabilă. Aceasta sprijină ONG-urile din întreaga lume să ofere resurse acolo unde sunt probleme acute de insecuritate alimentară și criză climatică.

 Billie Eilish: "Aș spune că, dacă ai bani, ar fi minunat să-i folosești pentru lucruri bune și să-i dai unor oameni care au nevoie de ei"

Artista a menționat în discursul ei cât de important este să ajutăm, atunci când putem. Mai ales dacă suntem miliardari.

"Trăim într-o perioadă în care lumea este foarte, foarte rea și foarte întunecată, iar oamenii au nevoie de empatie și ajutor în țara noastră. Aș spune că, dacă ai bani, ar fi minunat să-i folosești pentru lucruri bune și să-i dai unor oameni care au nevoie de ei. Vă iubesc pe toți, dar sunt câțiva oameni aici care au mult mai mulți bani decât mine. Dacă ești miliardar, de ce ești miliardar? Nu o spun cu ură, dar mai dăruiți din banii voștri", a spus Billie Eilish într-o încăpere cu multe persoane înstărite, inclusiv Mark Zuckerberg.

Potrivit revistei People, Mark Zuckerberg nu a aplaudat împreună cu cei din public atunci când Billie i-a tras de mânecă pe miliardari.

Priscila Chan, soția lui Zuckerberg, a fost onorată la Premiile Wall Street Journal Innovator pentru munca sa în filantropia științifică. Cuplul a promis în 2015 că va dona, în timp, 99% din acțiunile lor la Meta (cunoscută pe atunci sub numele de Facebook) unor organizații caritabile.

Billie Eilish își va încheia turneul Hit Me Hard and Soft pe 23 noiembrie. Ultimele concerte vor avea loc în San Francisco.

Conceput și regizat de cineastul mexican Fernando Frias, filmul surprinde cadre din cele trei concerte sold-out ale trupei în Mexico City, la care au participat peste 200.000 de fani, combinând imagini din concerte cu interludii interpretative și materiale de arhivă. Astfel, este celebrată influența globală a trupei, explorând în același timp legătura profundă dintre muzică, mortalitate și tradiția mexicană.

Filmul nu urmărește structura clasică a unui concert filmat integral. Nu regăsim întregul setlist, ci doar anumite piese, alese parcă nu pentru a reda fidel show-ul, ci pentru a susține un fir emoțional, aproape ritualic. Fiecare creație este însoțită de secvențe din arhive, momente vizuale și reflecții filmate care amplifică sensul întregii povești. Nu este doar un concert, ci o contemplare sonoră asupra disparițiilor, legăturii puternice cu fanii și a demnității cu care întâmpinăm fragilitatea existenței.

Am avut norocul să fiu martoră la patru concerte din turneul "Memento Mori", iar fiecare spectacol a fost o călătorie în sine, o punte între durere și speranță, o celebrare a vieții în fața inevitabilului. Acele patru seri m-au conectat nu doar cu muzica, ci și cu un sentiment comun de efemeritate și de dorință de a trăi cu adevărat, acum și aici. În marea de spectatori în care mă aflam, am înțeles că nu am în fața mea doar show-ul uneia dintre cele mai bune formații din lume, ci particip la o formă de catharsis colectiv, un fel o promisiune că vom atinge din nou părti din absolut împreună, privind dincolo de pragul morții.

Moartea neașteptată a lui Andrew Fletcher a lăsat o amprentă adâncă, evident prin motivele și piesele care au fost promovate ca single-uri de pe acest album. În timpul piesei "World in My Eyes", pe ecran a fost proiectată imaginea lui Andy, iar mulțimea a ridicat în semn de respect fotografii cu el. Acest moment, ca o reverență tăcută, a devenit pe parcursul tuturor spectacolelor un tribut emoționant pentru o prezență care continuă să trăiască în inimile tuturor care au apreciat rolul acestuia în destinul trupei.

La un moment dat, vocea lui Dave Gahan răsună puternic: "Remember!" - ca un strigăt care nu e doar pentru fani, ci pentru întreaga omenire. Ca o chemare de a nu uita ce contează cu adevărat, de a păstra vii amintirile, legăturile, oamenii. Este acel reminder profund că, dincolo de zgomot, trecerea ireversibilă a timpului și pierderi, ceea ce dăinuie este emoția trăită împreună.

Iar atunci când Dave ajunge la "Reach out and touch faith", simți că nu mai e doar un vers, ci un îndemn profund. Un apel la a nu uita că, dincolo de haosul lumii de astăzi, avem încă nevoie de credință - în ceva, în cineva, în noi. Se punctează că nevoia de a te apropia, a simți, a crede nu sunt gesturi naive, ci forme esențiale de rezistență, în mijlocul fragilității noastre "down to the bone".

Finalul filmului m-a atins adânc, aducând în prim-plan Epopeea lui Ghilgameș, un erou care înțelege că nemurirea nu înseamnă să trăiești veșnic, ci să rămâi viu în sufletele și amintirile celor pe care i-ai iubit și care te iubesc. Este o lecție despre cum faptele și legăturile noastre pot să dăinuie dincolo de timp, oferindu-ne o formă de eternitate plină de sens.

Lansarea concertului pe DVD și a pieselor în mod integral în toate formatele se va realiza pe 5 decembrie, urmând să fie incluse și patru noi creații, "In The End" (compusă de Martin Gore și Richard Butler), fiind lansată chiar astăzi și păstrând linia albumului:

"We're waiting
For the day
For hope to come our way
For something to believe in
To nullify this feeling
Looking for a sign
A light to guide the blind
To save us from our death throes
Where did all the time go?"

"Depeche Mode: M" distribuit aici de QRIOS Interactive va fi proiectat în cinematografele din toată lumea doar în datele de 28 și 30 octombrie și vă recomand să nu pierdeți această experiență emoționantă, o meditație profundă asupra vieții, a pierderii și a speranței. Răspundeți prezent invitației de a vă aduce aminte că deși timpul nostru aici este limitat, fiecare clipă trăită în adevăr și credință, cu intenție și curaj dă un real sens existenței noastre.

Filmările au început în 2022, în timpul sesiunilor pentru albumul Patient Number 9, și s-au întins până la ultima apariție live a lui Ozzy alături de BLACK SABBATH, pe 5 iulie, în Birmingham, orașul său natal. Trailerul conține imagini cu Ozzy în studio și o declarație emoționantă a artistului: „Luam pastile pentru distracție. Acum le iau ca să rămân în viață.” Această confesiune capătă și mai multă greutate după ce Ozzy Osbourne a murit pe 22 iulie, la 76 de ani, în urma unui atac de cord.

Regizorii Tania și Phil Alexander au transmis, la scurt timp după dispariția sa, un mesaj emoționant pentru familia Osbourne și au descris filmările alături de Ozzy ca pe „o experiență remarcabilă și de neuitat”, marcată de spiritul său inconfundabil și de umorul care l-au făcut iubit în toată lumea.

Materialul include interviuri cu Sharon și copiii lor – Aimee, Kelly și Jack – dar și cu nume importante din muzica rock și metal: Tony Iommi (BLACK SABBATH), Duff McKagan (GUNS N’ ROSES), Robert Trujillo (METALLICA), Billy Idol, Maynard James Keenan (TOOL), Chad Smith (RED HOT CHILI PEPPERS), Zakk Wylde, producătorul Andrew Watt și prietenul apropiat Billy Morrison.

Într-o declarație făcută la începutul anului, când documentarul a fost anunțat oficial, Ozzy recunoștea că ultimii șase ani au fost „cei mai grei” din viața sa, dar și că muzica i-a salvat echilibrul mental: „Dacă nu făceam muzică, aș fi luat-o razna. Fanii mei m-au susținut atâția ani și vreau să le mulțumesc. Villa Park a fost spectacolul meu de adio.”

Sharon Osbourne subliniază în film mesajul de reziliență: „Acest documentar arată realitatea vieții lui Ozzy din ultimii ani și curajul cu care a înfruntat probleme serioase de sănătate, inclusiv Parkinson. Este o poveste despre vulnerabilitate, dar și despre inspirație.”