Urmărește-ne în Social Media
Horia Brenciu - My Way (Crăciunul începe cu mine)

Lifestyle

James Hetfield, solistul Metallica a împlinit 56 de ani; Iată biografia sa

James Hetfield, solistul Metallica este una dintre figurile iconice din muzica rock, iar muzicianul a avut aniversarea la începutul acestei luni. Pe 3 august James a împlinit 56 de ani şi aruncăm o privire asupra vieţii şi carierei sale, în vreme ce ne pregătim de concertul Metallica de pe 14 august 2019.

Publicat

pe

James Hetfield
James Hetfield

James Alan Hetfield s-a născut pe 3 august 1963, în Downey, California. Este fiul unui şofer de camion numit Virgil Lee Hetfield şi al unei cântăreţe, Cynthia Bassett. Hetfield nu este singur la părinţi, având şi două surori vitrege mai mari din prima căsătorie a mamei, dar şi o soră mai mică. Viaţa artistului nu a fost lipsită de momente grele, precum divorţul părinţilor din 1976, când James avea doar 13 ani.

Părinţii credeau în Ştiinţa Creştină, care le interzicea orice tip de medicină sau tratament medical. Astfel, Cynthia a lăsat netratat cancerul care avea să îi curme viaţa în 1979, când Hetfield avea doar 16 ani. De altfel acest fanatism a inspirat piesa Metallica "The God that Failed", dar şi "Dyers Eve". La vârsta de doar 9 ani, micuţul James începea cursurile de pian, apoi învaţa să cânte la tobe şi la 14 ani s-a apucat de chitară.

Influenţa sa muzicală principală din copilărie a fost Aerosmith, motivul pentru care a început să cânte la chitară. James Hetfield a cântat în trupele Leather Charm şi Obsession, înainte să fondeze Metallica. Povestea legendarei trupe a început printr-un anunţ dat într-un ziar local. Astfel James şi Lars Ulrich s-au cunoscut şi s-a născut Metallica.

Li s-au alăturat Dave Mustaine şi Ron McGovney. Au fost multe experimente în primă fază, cu John Roads drept chitarist principal şi John Bush de la Armored Saint şi Anthrax ca vocal. Lineup-ul final i-a inclus totuşi pe Mustaine, Cliff Burton la bas, Hetfield şi Lars Ulrich. La început Metallica era considerată drept parte a curentului power metal, dar şi speed metal.

Termenul "thrash metal" avea să apară pentru prima oară în revista Kerrang, ca referinţă la piesa Anthrax "Metal Thrashing Mad" în 1984. Povestea cu Dave Mustaine nu a durat prea mult, iar anii 1982 şi 1983 au adus numai tensiuni şi scandaluri provocate de comportamentul agresiv al chitaristului. În 1983, Dave era înlocuit cu Kirk Hammett, care venea de la trupa Exodus. Mustaine avea să fondeze ulterior legendarul grup Megadeth.

Albumul de debut Metallica a fost "Kill 'Em All" (lansat în 1983), iar trupa s-a mutat din Los Angeles în San Francisco. Metallica au trecut de la Megaforce Records la Elecktra Records în 1984 şi au devenit pionieri ai mişcării speed metal. În 1984 sosea albumul "Ride the Lightning", iar în 1986 a avut loc infamul accident de autobuz în care şi-a pierdut viaţa basistul Cliff Burton. A fost înlocuit de Jason Newsted.

În acelaşi an, Metallica lansa legendarul LP "Master of Puppets", în vreme ce primul album certificat cu discul de platină a fost "... And Justice For All" din 1988. Statutul de legendă al grupului s-a cimentat în 1991 atunci când sosea albumul "Metallica", cunoscut şi ca "Black Album". Hetfield este o forţă a naturii, fiind nu doar un solist excelent, ci şi un chitarist de top.

Până la mijlocul anilor '90 James Hetfield a înregistrat toate secţiunile de ritm şi armoniile trupei. De la "Load" încolo şi Hammett s-a implicat la ritm. Hetfield cânta şi solo-uri totuşi pe piese ca "Nothing Else Matters", "My Friend of Misery" şi "Just a Bullet Away". Artistul mai scrie şi versuri şi pregăteşte aranjamentele muzicale alături de Lars.

Istoria Metallica nu a fost lipsită de fracturi şi conflicte, care au început în anii '90 şi s-au accentuat la început de ani 2000. În 2001, problemele cu alcoolul începuseră să îi afecteze munca şi viaţa personală a solistului. Hetfield a ajuns la reabilitare şi a început o viaţă sobră în 2002. Din perioada tulbure a începutului de mileniu au rezultat albumul "St. Anger" şi documentarul "Some Kind of Monster".

James a avut şi multiple incidente pe scenă, inclusiv unul cu elementele pirotehnice în Montreal, atunci când i-au luat foc mâna, sprâncenele şi părul. A fost nevoie ca un alt chitarist să îi preia rolul timp de 4 săptămâni. Hetfield s-a rănit grav şi la skateboarding, atât de des şi de grav încât managerii săi i-au pus o clauză în contract că nu mai avea voie să se dea cu skateboard-ul.

Pe 4 aprilie 2009, Metallica a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame, aducându-l pe scenă inclusiv pe Jason Newsted pentru a cânta "Master of Puppets" şi "Enter Sandman". Hetfield este acum un veteran al metalului, tată a 3 copii şi s-a retras din metropole în Colorado. Atunci când nu ne oferă cele mai celebre balade din lume şi melodiile care au atacat cel mai dur conflictul din Vietnam, se ocupă cu apicultura, ferma sa şi personalizarea de automobile.

Evită presa pe cât posibil şi nu apreciază să fie tratat ca o celebritate. De altfel, a fost văzut de multe ori în public la concertele trupei Ghost, pe care o apreciază foarte mult. De altfel, formația Ghost deschide şi concertul din actualul turneu, varianta extinsă a turneului de promovare pentru "Hardwired... to Self-Destruct", LP-ul trupei din 2016.

Îi vom asculta pe James and co în cadrul concertului Metallica de la Bucureşti de pe 14 august 2019. După cum probabil știți, va avea loc la Arena Naţională, începând cu ora 18:00, iar Ghost şi Bokasa cântă în deschidere. Metallica a mai cântat în România în anii 1999, 2008 şi 2010.

Apasă pe eveniment pentru informații suplimentare:

Concerte miercuri, 14 august 2019

Metallica

Loc
Arena Națională

Muzică și film

Recenzie serial Alien: Earth – între cinema de calitate și o coloană sonoră care face istorie

Universul Alien nu moare niciodată, ci se reinventează. Alien: Earth, serialul ajuns pe Disney+ pe 13 august 2025, e dovada clară că franciza nu își caută doar trecutul, ci și un nou viitor. După prequel-urile controversate Prometheus și Covenant, și după întoarcerea la origini cu Romulus în 2024, acum avem parte de un experiment ambițios: o poveste întinsă pe opt episoade, plasată la doi ani înainte de primul film semnat Ridley Scott în 1979. Se vede pe Disney+.

Publicat

pe

De la bun început, tonul e diferit. Serialul nu are răbdarea filmelor clasice de a construi suspansul lent, ci aruncă în fața publicului spectacolul întreg: xenomorphi, facehuggeri, cadavre, sânge și chiar noi specii de creaturi. Regizorii nu îți dau timp să respiri, iar asta îl apropie mai mult de adrenalina explozivă din Aliens (1986) decât de thrillerul claustrofobic al originalului. Asta înseamnă, pentru unii, mai puțină subtilitate, dar pentru alții – inclusiv pentru mine – o șansă de a vedea universul Alien filtrat prin ritmul alert al serialelor moderne.

Cinematografia: între realism și grotesc stilizat

E de apreciat atenția pentru decoruri și efecte speciale. Coridoarele navelor, lumina rece, modul în care camera insistă pe textura metalică sau pe fluidele organice care însoțesc fiecare atac al creaturilor – toate trimit direct la ADN-ul vizual al francizei. Niciun cadru nu pare ieftin sau reciclat, iar investițiile se simt. Mai mult, modul în care este filmată prăbușirea navei pe Terra aduce un aer de blockbuster hollywoodian, dar păstrează acea estetică industrială care a consacrat saga.

Serialul are însă și un aer mai “curat” decât filmele vechi. Dacă în 1979 Alien-ul se ascundea în umbre, aici monștrii sunt expuși, lumina îi dezvăluie în toată grotesca lor splendoare. Rezultatul este o experiență vizuală mai directă, mai crudă, dar care poate diminua misterul pentru cei obișnuiți cu suspansul clasic.

Actorii și personajele: copii în corpuri adulte și androizi cu suflet

Distribuția e variată, dar două personaje domină: Wendy, primul hibrid – copil transformat într-un corp sintetic adult – și androidul Kirsh, mentorul său rece, interpretat excelent de Timothy Olyphant. Olyphant are o autoritate naturală pe ecran, un amestec de carismă și rigiditate care îl face să fie memorabil chiar și în scenele mai puțin tensionate.

Wendy este cheia emoțională a poveștii. Serialul îți arată grozăviile prin ochii ei, prin inocența și fragilitatea unui copil prins într-un corp artificial. Asta dă serialului o notă de tragedie și de poezie sumbră, contrastând cu brutalitatea scenelor de acțiune. Tot aici apar și fricțiunile: mulți dintre cei aflați în poziții de putere – CEO adolescenți, echipe de salvare cu figuri tinere – pot părea neverosimili. Personal, îmi e greu să cred că un xenomorph ar putea fi intimidat de niște “liceeni” în armură, după ce am crescut cu Ripley și cu veteranii din filmele originale.

Sunetul și coloana sonoră: adevăratul motor al serialului

Dacă imaginea livrează spectacol, sunetul îl ridică la rang de experiență totală. Aici Alien: Earth își arată cel mai clar valoarea. Jeff Russo, cunoscut pentru Fargo și Star Trek: Discovery, semnează un soundtrack de aproape 90 de minute, împărțit în 27 de piese. E o muzică ce respiră universul Alien: teme atmosferice, corzi tensionate, bătăi metalice care amintesc de sunete mecanice, totul construit să creeze disconfort și anticipație. Piese precum “Wendy” sau “Xenomorph” nu sunt doar fundal, ci parte din poveste, amplificând frica și izolarea.

Dar adevărata lovitură o dau așa-numitele “needle-drops” – melodii iconice inserate strategic. Primul episod se încheie cu Black Sabbath – The Mob Rules, iar al doilea cu Tool – Stinkfist. Recunosc, aici sunt subiectiv: Tool e trupa mea preferată și apariția lor în universul Alien mi-a dat senzația că serialul respiră cu adevărat cultura rock, nu doar horrorul. Alegerea unor piese de la Nina Simone sau TV on the Radio arată că showrunnerii nu vor doar să bifeze scene șocante, ci să creeze o identitate sonoră diversă și puternică.

Sunetul ambiental e și el un personaj. Țiuiturile sintetice, respirația înfundată a soldaților în costume, ecoul coridoarelor metalice, toate sunt mixate la perfecție. De multe ori, am simțit că audio-ul transmite mai multă groază decât efectele vizuale. E acel tip de sound design care te face să tresari chiar și atunci când nu se întâmplă nimic pe ecran.

Episodul 3? Metallica cu "Wherever I May Roam"...

Un univers care respiră prin haos

Pe lângă spectacolul horror și intrigile corporatiste (cu adolescenți genii care controlează imperii tehnologice), serialul ridică întrebări despre identitate, conștiință și moralitate. Ce înseamnă să fii uman când corpul tău e artificial? Merită să supraviețuim cu orice preț? Și cât de departe pot merge corporațiile pentru profit? Toate acestea sunt teme recurente, dar filtrate aici prin energia și ritmul unui serial care nu are timp de filosofie lungă, ci aruncă repede întrebările și lasă spectatorul să le rumineze.

Pentru mine, Alien: Earth funcționează. Da, poate nu are suspansul lui Ridley Scott și nici umanitatea lui Ripley, dar oferă o experiență nouă: un SF de acțiune cu accente filosofice, un mix între Aliens și Westworld. E spectaculos vizual, are actori care se ridică peste așteptări și o coloană sonoră care merită ascultată și separat, pe Spotify.

Citește în continuare

Concerte & turnee

Metallica vrea să cânte la Super Bowl 2026

Metallica ar accepta fără rezerve o propunere de a cânta în pauza de la Super Bowl 2026. Potrivit lui Lars Ulrich, ideea de a reprezenta San Francisco printr-un show pe Levi's Stadium îi încântă pe membrii formației.

Publicat

pe

James Hetfield, solistul Metallica
James Hetfield, solistul Metallica │ FOTO: Ionut Paraschiv / InfoMusic.ro

Ediția din 2026 a finala Ligii Naționale de Fotbal American se anunță incitantă. Deși artistul care va cânta în pauza de la Super Bowl nu a fost încă anunțat, zvonurile de pe internet l-au determinat pe Howard Stern să verifice scenariul în care Metallica ar fi trupa aleasă. Lars Ulrich spune că nu au primit încă nicio propunere, dar că ar accepta-o imediat dacă aceasta ar veni.

"În primul rând, am spune da. În al doilea rând, să ținem acest show în San Francisco ar fi un vis împlinit și ni s-ar potrivi mănușă...Cu siguranță, după ce am reprezentat San Francisco în întreaga lume și am susținut timp de decenii acest oraș, fiind cunoscută dragostea noastră pentru Bay Area, din acest punct de vedere suntem compatibili. În cele din urmă, însă, nu este decizia noastră", a declarat toboșarul Metallica la The Howard Stern Show.

Super Bowl 2026 va avea loc pe 8 februarie, pe Levi's Stadium din Santa Clara, California. Alături de Metallica, pe lista artiștilor vehiculați în online că s-ar afla în atenția celor de la Super Bowl se numără și Jay-Z, Miley Cyrus, Chappell Roan, Oasis, Sabrina Carpenter, Christina Aguilera și Dua Lipa.

Va avea Metallica rezidență în Las Vegas Sphere în 2026?

Howard Stern a verificat cu Lars Ulrich și zvonul privind o viitoare rezidență Metallica în Las Vegas. Toboșarul nici nu a confirmat, dar nici nu a negat.

"Nu voi confirma nimic, pentru că nu există nimic de confirmat. Dar nu voi nega, pentru că suntem cu toții fani ai acestei locații.

Toți managerii și oamenii noștri de producție au fost acolo și s-au uitat la această arenă. Este ceva ce luăm în considerare, (dar) nimic nu este bătut în cuie sau aprobat. Este ceva ce vom analiza la un moment dat, când se va termina turneul din 2026", a detaliat Lars.

Turneul Metallica include și un concert în România. Pe 13 mai 2026, Arena Națională va fi zguduită de cele mai tari piese din discografia trupei. Concertul de la București va beneficia de o producție spectaculoasă, cu o scenă circulară amplasată în centrul terenului de pe Arena Națională. Gojira și Knocked Loose vor cânta în deschidere.

Citește în continuare

Concerte & turnee

Urmărește-l pe Ozzy Osbourne cântând alături de Metallica "Iron Man" și "Paranoid" - VIDEO

Rock and Roll Hall of Fame îl omagiază încă o dată pe Ozzy Osbourne publicând o înregistrare de colecție din cadrul legendarului concert de la Madison Square Garden. La evenimentul aniversar Rock & Roll Hall of Fame din 2009, Metallica a cântat "Iron Man" și "Paranoid" alături de Ozzy, iar clipul oficial a fost publicat în urmă cu câteva ore. Tot în urmă cu câteva ore, Ozzy Osbourne a fost condus pe ultimul drum.

Publicat

pe

Ozzy Osbourne alături de Metallica la Madison Square Garden / Rock 'n' Roll Hall Of Fame 2009
Ozzy Osbourne alături de Metallica la Madison Square Garden / Rock 'n' Roll Hall Of Fame 2009 │ FOTO: Captură YouTube / Ozzy Osbourne alături de Metallica la Madison Square Garden / Canal oficial Rock 'n' Roll Hall Of Fame

În 2009, Rock and Roll Hall of Fame aniversa 25 de ani de la înființare. Două concerte legendare au avut loc pe 29 și 30 octombrie la Madison Square Garden din New York pentru a marca evenimentul. David Crosby and Graham Nash, Paul Simon, Simon and Garfunkel, Stevie Wonder, Bruce Springsteen, Aretha Franklin, Jeff Beck, Metallica și U2 au urcat pe scenă în cadrul celor două concerte istorice. Fiecare dintre artiștii menționați au avut invitați speciali, Metallica nefăcând excepție. Și pentru că Ozzy Osbourne este prietenul lui Hetfield, nu putea lipsi de la eveniment.

"Cel care va urca acum pe scenă nu are nevoie de nicio introducere, dar trebuie să spun ceva. Unii îl știu ca fiind un tip nebun, este definiția unui vocalist dintr-o trupă heavy metal, face toate lucrurile nebunești pe care ar trebui să le facă.

Cel mai important lucru este că e încă aici și că încă iubește ceea ce face. Și noi îl iubim pe el. Îl cunoaștem de multă vreme. Vă rog, salutați-l pe prietenul meu, Ozzy", îl auzim pe James Hetfield spunând la începutul clipului, mulțimea izbucnind imediat în urale.

Ozzy a întâmpinat publicul în stilul clasic:

"I can't fu**ing hear you! (Nu pot să vă aud!) Mai tare!"

Au urmat "Iron Man" și "Paranoid", două dintre piesele emblemă ale trupei Black Sabbath. Înregistrarea oficială a fost publicată de pe 30 iulie, chiar în ziua în care Ozzy Osbourne a fost înmormântat.

VIDEO: Ozzy Osbourne cântând alături de Metallica "Iron Man" și "Paranoid" în 2009, la Madison Square Garden

Pe 22 iulie Ozzy Osbourne a murit, lăsând în urma sa o colecție impresionantă de piese, albume și concerte memorabile. Vocalistul Black Sabbath avea 76 de ani, boala Parkinson şi o serie de alte afecţiuni cauzând tragicul eveniment.

Ozzy a fost condus pe ultimul său drum în Birmingham, orașul său natal. Înmormântarea a avut loc pe 30 iulie. Ceremonia privată a fost precedată de o procesiune publică, care le-a oferit fanilor ocazia de a-și lua rămas-bun.

Citește în continuare
Horia Brenciu - My Way (Crăciunul începe cu mine)

CONCERTELE LUNII

Trending