Solistul trupei Taxi explică mesajul piesei "Despre smerenie": "Cred că opulența și trufia nu au legătură cu credința"
Piesa "Despre smerenie", lansată recent de trupa Taxi, a stârnit un val de reacții negative în media. Considerată un manifest împotriva construirii Catedralei Mântuirii Neamului Românesc, mesajul piesei a fost blamat de o parte dintre ascultători. Pe fondul acestor critici, solistul trupei Taxi, Dan Teodorescu, explică în detaliu ce anume l-a motivat să compună această piesă, ajutând publicul să înțeleagă realul mesaj ce s-a dorit a fi transmis.
Trupa Taxi a lansat în urmă cu câteva zile videoclipul piesei „Despre smerenie”, mesajul fiind ancorat în contextul unui subiect de presă fierbinte: construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Opinia exprimată de trupa Taxi prin piesa „Despre smerenie” este împărtășită de alte 34 de persoane publice: Dan Bittman, Cornel Ilie, Monica Anghel, Virgil Ianțu, Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Ștefan Bănică, Robin Proca, Andi Moisescu, Dani Oțil, Paula Chirilă, Horia Moculescu, Toni Grecu, Irina-Margareta Nistor, Dan Byron, Teo Trandafir, Oreste Teodorescu, Pavel Bartoș, Ada Milea, Călin Goia, Mircea Cărtărescu, Horia Vîrlan, Guess Who, Laura Lavric, Andreea Esca, Răzvan Simion, Alexandru Andrieș, Emilia Popescu, Grigore Leșe, Mircea Baniciu, Alexandra Ungureanu, Oana Pellea, Victor Rebengiuc.
Lansarea aceastui videoclip a stârnit un val de reacții negative. Simțind că mesajul piesei nu a fost înțeles, Dan Teodorescu, solistul trupei Taxi, explică versurile compoziției sale într-o declarație amplă, publicată pe pagina sa de Facebook.
”Constat, cu părere de rău, că n-am fost în stare să transmit în mod corespunzător un mesaj foarte simplu. Și un apel foarte simplu. Îmi cer scuze si încerc așa: - această piesă este o parabolă. Iar asta - cu profundă tristețe și amărăciune remarc - a fost o mare problemă. - am afirmat - foarte clar, în cea de-a două strofă - că sunt creștin. Cred cu tărie în Dumnezeu. - niciodată pe parcursul piesei nu am spus "eu știu". Niciodată. Am spus întotdeauna "eu cred". N-am spus că știu, pentru că n-am de unde să știu; cred doar. - am spus că L-am găsit pe Dumnezeu într-o biserică din lemn pentru că eu cred (nu spun că știu; cred doar) că Dumnezeu preferă simplitatea și modestia. Nu am spus nicăieri, niciodată, pe parcursul piesei că Dumnezeu poate fi găsit numai în biserici din lemn. Nu. Dimpotrivă; am afirmat - foarte clar, în prima strofă - că sunt convins că Dumnezeu era în Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Pentru că sunt ferm convins că Dumnezeu este peste tot. - piesa nu este un manifest împotriva Catedralei Mântuirii Neamului Românesc. - piesa nu are cum să fie un manifest pentru simplul motiv că un manifest presupune determinarea unor acțiuni imediate. Or nicăieri, pe parcursul piesei, nu am spus că n-ar trebui construită Catedrala. Nu am spus nicăieri că ar trebui sistate lucrările. Nu există, la final, niciun link către nicio petiție împotriva Catedralei. Nu. Există doar un citat din Sfânta Scriptură. - dacă aș fi vrut să lansez un manifest, aș fi făcut acest lucru - în mod evident - înainte de începerea construcției. - mesajul piesei este următorul: cred că opulența și trufia nu au legătură cu credința. - piesa este, în același timp, un apel la smerenie adresat tuturor: "și toți, unii față de alții, îmbrăcați-vă întru smerenie" (Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru 5, 1-5) - am făcut această piesă pentru că am crezut că am dreptul să-mi exprim opinia. - sunt convins că sunt un păcătos. Sunt convins că noi toți, absolut toți cei prezenți în piesă avem păcate mai mici sau mai mari. Vă rog frumos ca după ce ne judecați pe noi, așa cum se cuvine, să vă gândiți la mesajul piesei. Vă mulțumesc, Doamne ajută!” - Dan Teodorescu
Istoria României la Eurovision, din 1994 până în prezent
Trecem în revistă participările României la Eurovision, de la debutul oficial cu piesa "Dincolo de nori" până la succesul actual al Alexandrei Căpitănescu cu "Choke me".
Unii dintre reprezentanții României la Eurovision │ FOTO: capturi YouTube
În mai bine de trei decenii de participare la Eurovision, România le-a trăit cam pe toate: succese internaționale, descalificări, controverse sau anulări. În 2026, după o absență de doi ani, țara noastră a revenit în competiția muzicală cu Alexandra Căpitănescu, care a reușit să se califice în marea finală din 16 mai de la Viena. Această victorie a deschis sertarul cu amintiri al prestațiilor trecute ale României, ce merită să fie readuse în atenția colectivă.
Începuturile din anii '90
Înainte de a vorbi efectiv despre participările României la Eurovision, trebuie să menționăm situația concursul de la acea vreme. La începutul anilor '90, Eurovision Song Contest traversa una dintre cele mai complicate perioade din istoria sa. După căderea regimurilor comuniste și apariția mai multor state noi în Europa, tot mai multe țări doreau să participe la concurs. Problema era însă una logistică: Eurovision avea un număr limitat de locuri, iar organizatorii nu puteau extinde imediat competiția pentru a include toate noile participante.
Din acest motiv, European Broadcasting Union a introdus diverse sisteme de calificare și rotație. În anumite perioade, țările nu aveau acces automat la concurs, ci trebuiau să obțină rezultate suficient de bune pentru a-și păstra locul în edițiile următoare. Statele clasate slab puteau fi eliminate temporar sau obligate să stea un an pe tușă înainte de a reveni în competiție.
În 1993, odată cu interesul crescut venit din partea țărilor est-europene, organizatorii au creat o rundă specială de pre-calificare numită "Kvalifikacija za Millstreet". Șapte țări au concurat pentru doar trei locuri disponibile în finala Eurovision din acel an. România a participat cu Dida Drăgan și piesa "Nu pleca", însă nu a obținut un punctaj suficient pentru calificare. Astfel, debutul oficial al României la Eurovision a fost amânat pentru 1994 când Dan Bittman a urcat pe scena din Irlanda cu piesa "Dincolo de nori". A obținut doar 14 puncte, astfel că România nu a putut participa în 1995, fiind nevoită, din nou, să mai aștepte un an.
Dida Drăgan - Nu pleca
Dan Bittman - Dincolo de nori
În acea perioadă, sistemul Eurovision era diferit față de cel de acum. Nu existau semifinale moderne, iar participarea unei țări depindea adesea de performanțele anterioare și de locurile disponibile în concurs. Practic, un rezultat slab putea însemna absența de la ediția următoare, în timp ce un scor bun ajuta delegațiile să își asigure prezența și în anii care veneau.
Primele încercări ale României pe scena internațională au continuat cu un caracter timid și reținut, iar o partitură de tip "șlagăr" părea o alegere potrivită pentru acea vreme. În 1996, Monica Anghel și Sincron au fost selectați să participe cu piesa "Rugă pentru pacea lumii", însă nu au reușit să se califice în etapa de pre-calificare, așa că țara a fost eliminată și, pentru că nu a acumulat destule puncte în anii anteriori, România nu a putut să participe la concursul din 1997.
Monica Anghel și Sincron - Rugă pentru pacea lumii
În 1998, după patru ani de absență, România a urcat pe scena din Birmingham, fiind reprezentată de Mălina Olinescu cu melodia "Eu cred". Regretata artistă s-a clasat pe locul 22 din 25 de participanți, obținând doar 6 puncte, ceea ce a însemnat că România nu a putut participa la concursul organizat în 1999.
Mălina Olinescu - Eu cred
Efervescența anilor 2000
Anul 2000 a adus o premieră pentru România: țara noastră a participat la Eurovision cu prima piesă în limba engleză, "The Moon", interpretată de trupa TAXI. S-a clasat pe locul 17 din 24, obținând un total de 25 de puncte, ceea ce a însemnat, din nou, că România nu a avut dreptul de a participa în 2001.
Trupa TAXI - The Moon
Direcția muzicală marcată de balade și piese emoționale a continuat în 2002 cu "Tell Me Why", interpretată de Monica Anghel și Marcel Pavel. Duetul celor artiști s-a dovedit a fi un succes, reușind să se claseze pe locul 9, cu 71 de puncte.
Monica Anghel și Marcel Pavel - Tell Me Why
România a continuat în linie dreaptă anii următori, curajul și dorința de a experimenta simțindu-se mai intense cu fiecare participare. În 2003, Nicola s-a poziționat pe locul 10 la Riga (Letonia) cu piesa "Don't Break My Heart". Astfel, România a participat direct în finala ediției din 2004, fără a mai fi nevoită să treacă de semifinale. A fost reprezentată de Sanda Ladoși cu melodia "I Admit" care obținut locul 18 și doar 18 puncte, iar România a trebuit din nou să treacă testul semifinalelor pentru a ajunge în finala din 2005.
Nicola - Don't Break My Heart
Sanda Ladoși - I Admit
2005 a venit, însă, cu unul dintre cele mai bune rezultate din istoria țării noastre la Eurovision. Luminița Anghel și Sistem au cucerit încă din semifinale cu piesa "Let Me Try" când au obținut locul 1, cu 235 de puncte. În marea finală a ediției, ce a avut loc în Ucraina, artiștii au reușit să obțină bronzul, clasându-se pe locul 3, cu 158 de puncte, în urma Greciei și Maltei.
Luminița Anghel & Sistem - Let Me Try
În 2006, România a bifat o nouă reușită. Mihai Trăistariu a ocupat locul 4 cu "Tornero", o piesă care a depășit granițele Eurovision și a devenit un adevărat hit, cu poziții fruntașe în topurile din mai multe țări europene. Interpretarea artistului a cumulat 172 de puncte, cel mai mare punctaj obținut de România până în acel moment dar, din cauza multor țări participante, reprezentantul nostru nu s-a putut clasa printre primii trei.
Mihai Trăistariu - Tornero
În 2007, România a fost reprezentată de grupul Todomondo, format din Andrei și Kamara (membri în formația Alb-Negru), Ciro de Luca, Bogdan Tașcău (Dl. Problemă), Valeriu și Vlad Crețu, cu melodia "Liubi, Liubi, I Love You" care a fost cântată în șase limbi diferite: engleză, italiană, spaniolă, rusă, franceză și română. Au obținut locul 13, cu 84 de puncte.
Todomondo - Liubi, Liubi, I Love You
La ediția din 2008 din Belgrad, România a fost reprezentată de Nico și Vlad Miriță cu "Pe-o margine de lume", terminând pe locul 20, cu 45 de puncte. În ciuda rezultatului slab, piesa a primit premiul special Eurovision Marcel Bezençon Composer Award pentru cea mai bună compoziție înscrisă în concurs.
Nico & Vlad Miriță - Pe-o margine de lume
Ultimul capitol din decadă a avut-o ca protagonistă la Eurovision pe Elena Gheorghe cu piesa "The Balkan Girls". Artista s-a clasat pe locul 19, cu 40 de puncte. Zilele trecute, cântăreața a rememorat acea experiență, declarând:
"Acum 17 ani, urcam pe scena Eurovision și calificam România în marea finala de la Moscova. A fost una dintre cele mai emoționante seri din viața mea și un moment pe care îl port în suflet cu mare, mare drag și astăzi. Eurovisionul este una dintre cele mai intense și frumoase experiențe pe care le poate trăi un artist. Deși, de multe ori, concursul a fost influențat și de altceva decât de muzică, cred că atunci când un moment este cu adevărat bun, oamenii simt asta."
Elena Gheorghe - The Balkan Girls
Anii 2010 - era producțiilor și scenografiilor (mai) extravagante
2010 a adus o altă performanță care a rămas în memoria colectivă: cea a Paulei Seling și a lui Ovi cu piesa "Playing with Fire". În semifinală, aceștia au terminat pe locul 4, iar în finală, au luat locul 3, egalând cel mai bun rezultat al României din 2005. Intensitatea melodiei, refrenul fredonabil, dublul pian au fost câteva elemente care au construit un moment apeciat la scară largă.
Paula Seling & Ovi - Playing with Fire
În 2011, câștigătoarea Selecției Naționale a fost Hotel FM cu melodia "Change". Trupa a reușit să obțină locul 4 în cea de-a doua semifinală, dar, în finală, s-a clasat pe locul 17, cu doar 77 de puncte. Cele două țări care au oferit României punctajul maxim de 12 puncte au fost Moldova și Italia, urmate de Belgia (10 puncte) și Spania (8 puncte).
Hotel FM - Change
Selecția națională din anul 2012 a fost câștigată de trupa Mandinga, cu piesa "Zaleilah". Artiștii s-au poziționat pe locul 12 din 26 de țări participante în marea finală, obținând 71 de puncte.
Mandinga - Zaleilah
Cezar Ouatu, cu piesa "It's my life", a fost reprezentantul României la Eurovision 2013. În finala competiției, acesta a obținut locul 13, cu 65 puncte. Concurentul s-a remarcat și printr-o scenografie teatrală și gotică, ce a inclus efecte pirotehnice, flăcări și artificii.
Cezar Ouatu - It's my life
Paula Seling și Ovi au revenit pe scena Eurovision în 2014, cu piesa "Miracle". Aceștia au concurat pe scena din Copenhaga, Danemarca, în semifinală clasându-se pe locul 2, cu 125 de puncte, iar în marea finală ocupând locul 12, cu 72 de puncte.
Paula Seling & Ovi - Miracle
În 2015, România a fost reprezentată de trupa Voltaj, cu piesa "De la capăt". S-a clasat pe locul 15 din 27 de țări participante, cu 35 de puncte. "De la capăt" a fost interpretată bilingv, majoritatea versurilor fiind în română, iar refrenul final în limba engleză. Voltaj a explicat că interpretarea în limba română a permis ca mesajul piesei să ajungă la publicul țintă (milioanele de migranți români care au fost nevoiți să-și lase copiii în urmă), în timp ce adăugarea unui refren în limba engleză i-a ajutat pe ascultătorii străini să înțeleagă versurile.
Voltaj - De la capăt
În 2016, România a primit o lovitură din partea Eurovision, lipsind de pe scena concursului dintr-un motiv care nu avea legătură cu muzica. Țara noastră urma să fie reprezentată de Ovidiu Anton cu piesa "Moment of Silence", după ce câștigase deja Selecția Națională. Descalificarea s-a produs din cauza datoriile uriașe pe care Televiziunea Română le avea către European Broadcasting Union (EBU), iar această decizie a venit foarte târziu, după ce piesa fusese deja aleasă, delegația începuse pregătirile, iar fanii Eurovision discutau deja despre participarea României.
Ovidiu Anton - Moment of Silence
Ilinca Băcilă și Alex Florea au fost aleși să reprezinte România cu "Yodel It" în cadrul concursului Eurovision 2017 organizat pe scena din Kiev. Aceștia au trecut de cele două semifinale ale Selecției Naționale 2017 cu punctaj maxim (12 puncte) primit din partea tuturor celor cinci membri ai juriului - Adrian Romcescu, Andrei Tudor, Ovi, Paula Seling și Luminița Anghel.
În finala din Kiev, aceștia s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte (suma fiind rezultatul adunării notelor juriilor de specialitate din toate cele 42 de țări participante și a publicului telespectator). În acest an, reprezentanții României au fost pe locul 5 în preferințele publicului european care și-a exprimat preferințele prin televot.
Ilinca Băcilă și Alex Florea - Yodel It
Selecția Națională Eurovision 2018 a avut parte de două momente unice în istoria participării țării noastre: a fost pentru prima dată când au fost organizate cinci semifinale în cinci orașe diferite din țară și a fost pentru prima dată în istoria concursului internațional Eurovision când o semifinală națională a avut loc la o adâncime de 90 de metri, fiind vorba despre scena amplasată special în mina Rudolf din Salina Turda.
Trupa The Humas a câștigat Selecția Națională cu piesa "Goodbye" și a urcat pe scenă în cadrul celei de-a doua semifinale de la Lisabona. Din păcate, nu a reușit să strângă un număr suficient de voturi din partea publicului european, astfel că a ratat participarea în marea finală, prima dată în istoria țării la concurs.
The Humans - Goodbye
În 2019, România a fost reprezentată de Ester Peony (Ester Alexandra Crețu) cu melodia "On a Sunday". Și-a susținut momentul interpretativ în cea de-a doua semifinală, din 16 mai, pe scena de la Tel Aviv. Din păcate nu a reușit să califice România (pentru al doilea an consecutiv), clasându-se pe locul a 13-lea, în fața ei fiind Moldova (reprezentată de Anna Odobescu) și Lituania (reprezentată de Jurij Veklenko).
2020 - muzica într-o vreme de incertitudini
În 2020, Roxen a fost aleasă direct de Televiziunea Română ca reprezentantă a României la Eurovision Song Contest 2020. După alegerea artistei, publicului i-au fost prezentate mai multe piese candidate, iar selecția cântecului s-a făcut printr-o combinație între votul publicului și punctajul unui juriu. "Alcohol You" a fost aleasă pentru competiție.
Totuși, ediția Eurovision 2020 nu a mai avut loc din cauza pandemiei COVID-19, marcând prima anulare din istoria concursului. Roxen a rămas însă reprezentanta României și pentru ediția din 2021, când a participat cu piesa "Amnesia". România a participat în prima semifinală a concursului, pe 18 mai 2021, dar nu s-a calificat în finală, pentru al treilea an la rând. Roxen s-a clasat pe locul 12, cu 85 de puncte.
Roxen - Alcohol You
Roxen - Amnesia
Andrei Ursu a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2022 cu piesa "Llámame". România a prestat în a doua semifinală și, pentru prima dată după anul 2017, s-a calificat în finală, cu 118 puncte, luând locul 9. Și ediția din 2022 a fost marcată de o controversă. După semifinală, EBU a anulat voturile juriilor din șase țări, inclusiv România, invocând suspiciuni privind un posibil schimb coordonat de puncte și a înlocuit voturile acestora cu un scor agregat, calculat pe baza rezultatelor altor țări cu vot similar. Decizia a provocat confuzie și reacții dure din partea TVR, care a susținut că punctajele acordate de juriul român nu au fost respectate.
Andrei Ursu - Llámame
În 2023, Theodor Andrei a concurat pe scena din Liverpool cu piesa "D.G.T. (Off and On)", dar a obținut penultimul loc din cea de-a doua semifinală, neprimind niciun punct din partea publicului european. S-a aflat la egalitate cu San Marino, ambele țări terminând cu zero puncte, însă, ca urmare a unei reguli de departajare care favorizează melodia interpretată prima în ordinea de intrare în concurs, România s-a clasat pe locul 15, în timp ce San Marino a ocupat locul 16. Acesta a fost cel mai slab rezultat din istoria României la Eurovision.
Theodor Andrei - D.G.T. (Off and On)
În 2024 și 2025 România a lipsit din cadrul Eurovision Song Contest în special din cauza constrângerilor financiare.
Taxi și Lora lansează "Cât pot eu să te iert" (Videoclip), o piesă despre iubirea care învinge orice orgoliu
Taxi și Lora lansează "Cât pot eu să te iert", o piesă cu un mesaj puternic despre iubirea adevărată și despre cum uneori inima poate ierta mai mult decât ne-am imagina. Single-ul este însoțit de un videoclip care ne amintește că dragostea poate depăși orice barieră.
Taxi x Lora - Cât pot eu să te iert (Official Video) │ FOTO: Captură YouTube
Scrisă în stilul inconfundabil al lui Dan Teodorescu, piesa este despre acele sentimente puternice care rezistă în fața greșelilor repetate. Versurile centrale, "Nu poți tu să greșești / Cât pot eu să te iert", devin un laitmotiv pentru oricine a iubit din adâncul sufletului.
"Cât pot eu să te iert" devine o mărturisire, un reminder că iertarea nu este niciodată o slăbiciune, ci cea mai pură formă de devotament de care este capabil un om.
Videoclipul, regizat de Alex Ceaușu, surprinde momente autentice de apropiere între oameni, iar protagoniștii, doi tineri care trăiesc o poveste de dragoste marcată de simplitate și emoție, devin simbolul ideii că iubirea adevărată nu cunoaște bariere. Este un clip care te invită să te oprești pentru o clipă, să simți și să te gândești la puterea propriei inimi de a iubi și a ierta.
VIDEOCLIP: Taxi și Lora - "Cât pot eu să te iert"
LORAeste una dintre cele mai apreciate voci feminine din Romania, cu milioane de vizualizări pe YouTube datorită unor piese ca "Rămas bun", "Ne împotrivim", "Singuri în doi", "Cinci", "Până în rai" sau "Soare negru".
În 2019, artista a prezentat "Despre demoni si iertare", al doilea material discografic din cariera solo, care a fost evidențiat printr-un concept inedit; încă de pe copertă o putem regăsi în două ipostaze. Parcurgând și tracklisting-ul materialului, cele doua laturi sunt ilustrate și prin cele 13 melodii, de la hit-uri ca "Rămas bun" sau "Cinci", până la piese noi ca "Te rog" sau "Îmi cer iertare".
Una dintre cele mai iubite trupe pop rock din România, Taxi s-a reinventat permanent, oferind adevărate spectacole, cu hituri care au bucurat generații întregi, dar și cu piese noi - toate asezonate cu o doză de umor în stilul bine-cunoscut al lui Dan Teodorescu. Prin piesele pe care le creează, solistul își exprimă crezurile, emoțiile și varietatea preocupărilor: de la mesaje sociale ("Criogenia salvează România", "Aici sunt banii dumneavoastră", "Oamenii politici", "Ca ei"), până la balade cântate de generații întregi ("Jumătatea mea", "Mi-e dor şi doare", "Stelele care cad", "Cele două cuvinte", "Supradoză de dor"), trecând prin zona inerentelor probleme de cuplu ("Karma, zenu' și feng shuiu'", "O să-mi las burtă pentru tine" sau "Non-stop").