Internetul oferă oportunități incredibile de marketing și promovare pentru muzică și muzicieni. Este însă extrem de important să știi cum să le folosești cu eficiență maximă. Subiecte din această zonă vor fi atinse de Cristina Bazavan și Cristian China Birta.
Promovarea și branding-ul facute corect (și) prin intermediul internetului atrag către artiști surse noi de venit. Contractele de asociere de imagine sunt o astfel de sursă. Un studiu de caz despre cum se pune la cale o campanie publicitară in care “joacă” artiști ne este prezentat de Bogdan Naumovici, unul dintre cei mai apreciați publicitari români.
Conform datelor oferite de industria internațională, streaming-ul pe baza de abonament pare sa fie “viitorul”. Totuși, în anul ce-a trecut, am aflat de două mari procese care au avut ca subiect copyright-ul (plata drepturilor de autor către labeluri și muzicieni) – cel intentat de PRS for Music celor de la Soundcloud (care au ajuns la o înțelegere pecetluită de o plată consistentă din partea celor de la Soundcloud) și cel intentat gigantului Spotify. Acest lucru ne arată cât de importantă este cunoașterea drepturilor și cum acestea trebuie apărate. De partea aceasta se vor ocupa invitații internaționali Frank Hessing, Götz Schneider-Rothaar și Thorsten Freese.
Streaming-ul muzical românesc nu putea lipsi din “meniul” conferinței, așa că unul dintre invitați este Sergiu Biriș, creatorul Trilulilu și Zonga.
S-a speculat mult timp că internetul va înlocui radioul tradițional și există nenumărate radiouri online, însă FM-ul nu pare să dea semne de oboseală evidente. Radioul – încotro? Răspunsul va veni de la cel de-al patrulea invitat internațional: Denis Florent.
Nu vor lipsi povești de succes ale artiștilor din România. Una dintre trupele care nu și-a făcut niciodată griji dacă piesele sale vor ajunge la radio – lucru care nu a împiedicat-o să devină un mare succes pe piață – este BUG Mafia. În ultimii ani trupa a pariat pe online și în acest moment beneficiază de aproximativ 1,4 milioane fani pe FB cu un engagement solid, contul lor de Youtube are peste 540.000 abonați iar cel mai recent videoclip a depășit 21,5 milioane vizualizari. Vlad Irimia – Tataee – membru fondator și producator muzical al trupei explica ce impact a avut strategia de promovare online asupra carierei și nu în ultimul rând asupra veniturilor trupei.
O altă importantă sursă de venit pentru autori și artiști sunt drepturile colectate de societăți special abilitate în acest sens – UCMR-ADA respectiv CREDIDAM. Despre cum funcționează acestea, comparații cu societăți similare din alte țări și alte amănunte legate de gestiunea colectivă vom primi amănunte din partea unui tânăr avocat român de succes, cu studii internaționale multiple în domeniul Proprietății Intelectuale – Maria Voican.
Tragedia care a avut loc în toamna trecută în clubul Colectiv a revelat un alt adevăr al industriei muzicale din România – muzicienii locali se bazează în proporție aproape exclusivă pe veniturile din concerte, de aceea mulți dintre ei, de foarte multe ori, acceptă să cânte (aproape) oriunde și (aproape) în orice condiții. Colectiv a lovit industria româneasca de concerte (cu precădere pe cea underground) de două ori – o dată prin pierderile de vieți și a doua oară prin închiderea extrem de multor locații de cântare. Punem în lumină așadar o altă modalitate de a atrage venituri: crowdfunding-ul. Amănunte și povesti de succes featuring artiști români aflăm de la creatoarea unei platforme de crowdfunding – Irina Caraivan.
O zonă a industriei muzicale despre care nu se vorbește prea mult, dar care în țările civilizate generează venituri substanțiale. DJ-ul – de la “omul care pune muzica” la producător muzical – o descriere amănunțită venită de la unul dintre oamenii cei mai implicați în această zonă: Robert Graur.
Lista speakerilor nu este finală, nume noi urmând a fi anunțate în scurt timp.
