Cea de-a 29-a ediție a Zilelor Târgumureșene debutează astăzi, 25 iunie, urmând să se încheie duminică, pe 28 iunie. Evenimentul va găzdui concerte cu intrare liberă, precum și diverse activități pentru copii.

Pe scena principală din Piața Victoriei vor evolua Alina Eremia, Follow The Flow, Kökény Attila, Suie Paparude, Blahalouisiana și Voltaj, în Piața Teatrului vor concerta Fără Zahăr, Ducu Bertzi și Costi Dumitrașcu, iar în Cetatea Medievală vor urca pe scenă Bosquito, Om la Lună, Ioana Ignat, Aura Șova, Jakab Csaba, Joco Molnar & Vagabonds, Iarmarock DP, Red Parlament, Mircea Rusu și Alexandra Ungureanu.

În program se regăsește și o proiecție specială a filmului "Jocul Luminii", în regia lui Ovidiu Georgescu. În rol principal este actorul mureșean Nicu Mihoc, cel care a primit premiul de cel mai bun actor în rol principal la Gala UNITER din acest an. Gala de film se va desfășura la centrul Cultural Mihai Eminescu, vineri, la ora 18:00.

Zilele Târgumureșene – ediția 29 (25 –28 iunie)

Între 25 și 28 iunie, Târgu Mureș găzduiește cea de-a 29-a ediție a Zilelor Târgumureșene. Evenimentele se desfășoară în mai multe locații principale:

• Cetatea Medievală
• Piața Victoriei
• Piața Teatrului
• Strada George Enescu (Enescu Chill Zone)
• Palatul Culturii
• Teatrul de Vară
• Piața Trandafirilor

În perioada 26–28 iunie sunt anunțate și activități pentru copii, pictură pe față, castel gonflabil, trambulină și alte surprize.

Zilele Târgumureșene 2026 - Programul complet, pe zile și ore

Joi, 25 iunie

Cetatea Medievală

• 19:00 – Concert extraordinar susținut de Orchestra UMFST
• 20:15 – Alina Manole & Band
• 21:00 – Trupa de dans Re-born

Bastionul Croitorilor

• 16:00 – Teatru-lectură „Lecția” de Eugen Ionescu

Centru

Teatrul de Vară

• 19:00 – Operetă, șlagăre de odinioară și secvențe umoristice

Turnul cu Ceas – Palatul Administrativ

• 21:00 – Concert din Turnul cu Ceas

Vineri, 26 iunie

Cetatea Medievală

Casa Căsătoriilor

• 10:00 – Nunta de Aur

Scena Cetății

• 16:30 – Ansamblul Datina Cristești
• 17:00 – Orchestra Laci Csárda
• 18:00 – Mircea Rusu Band
• 19:00 – Rius and the Band
• 19:50 – Aura Sova & Band
• 20:35 – Ioana Ignat
• 21:20 – Red Parlament
• 22:05 – Keresztes Ildikó și Jakab Csaba

Bastionul Croitorilor

• 17:00 – „Poetry Stage”

Piața Trandafirilor

• 10:00–10:45 – Ziua Drapelului Național
• 15:00–22:00 – Târgul Meșteșugarilor

Piața Victoriei – Scena Principală

• 20:00 – Blahalouisiana (HU)
• 21:20 – Alina Eremia

Sâmbătă, 27 iunie

Cetatea Medievală – Scena Cetății

• 15:00 – Ansamblul Luminițe Mureșene
• 15:10 – Sopterean
• 15:30 – Ansamblul Mureșul (secția maghiară)
• 16:30 – Ansamblul Luminițe Mureșene
• 16:40 – Ansamblul Mureșul (secția română)
• 17:40 – Mihaela și Ciprian Istrate
• 18:10 – Mel Amour
• 19:00 – Lady & The Tramps
• 19:30 – Trupa Bronx
• 20:00 – Odyssey
• 20:45 – Darmadrock DP
• 21:30 – Taxi
• 22:20 – Prometeu (spectacol de foc)

Piața Teatrului – Aleea Vinului

• 15:30 – Marian Suciu
• 16:00 – Branea Anca
• 16:30 – Puka Károly și orchestra
• 17:30 – Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron
• 18:30 – Ducu Bertzi

Piața Victoriei – Scena Principală

• 20:00 – Șuie Paparude
• 21:00 – Follow The Flow

Enescu Chill Zone

Transylvanian Brunch Street

• 09:00–16:00 – brunch și activități pentru copii
• 19:00–23:00 – Detour

Duminică, 28 iunie

Cetatea Medievală – Scena Cetății

• 15:30 – Răzvan Pop
• 15:50 – Costi Dumitru
• 16:20 – Ansamblul Boróka
• 16:50 – Cristi Tăran
• 17:10 – Leontina Pop
• 17:30 – Killyén Ilka și Ritiu Krisztina
• 18:00 – Ina Todoran și Ovidiu Furnea
• 18:20 – Jocó Molnár & The Vagabonds
• 19:10 – Koszika & Band
• 20:00 – Om la Lună
• 20:50 – Bosquito
• 21:40 – Lidia Buble

Palatul Culturii

• 11:00 – Ceremonia de acordare a titlurilor de Cetățean de Onoare
• 18:00 – Spectacol de teatru „Viața e un poem”

Piața Teatrului

• 15:30 – Aven Amentza
• 16:00 – „Voci târgumureșene”
• 16:40 – Ana Maria Galea & Mariano Castro
• 17:20 – Gentiana & Band
• 18:00 – Favorite Cover Band (Jakab Csaba)

Piața Victoriei – Scena Principală

• 20:00 – Kökény Attila
• 21:30 – Voltaj
• 23:00 – Spectacol de artificii

Andrei Coman va fi Vocea Bucharest Town Charity Run 2026, rol în care va fi prezent pe scena principală a festivalului, în perioada 17 – 19 iulie 2026, la Arena Națională din București. Prin prezența sa, Andrei Coman va contribui la energia evenimentului și la transmiterea mesajului caritabil care stă la baza festivalului. Pe parcursul celor trei zile, acesta va prezenta artiștii, va transmite comunicările importante de la scenă, va aduce în atenția publicului activările din festival și va susține mesajul de solidaritate al evenimentului.

Andrei Coman: "Sunt onorat să fiu parte din acest proiect"

"Pentru mine, Bucharest Town Charity Run 2026 nu este doar un festival, ci un loc în care muzica, oamenii și energia bună se adună pentru copiii care au nevoie să fie auziți. Dacă vocea mea poate duce mai departe mesajul lor și poate aduce mai mulți oameni aproape de cauza secției de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni, atunci sunt onorat să fiu parte din acest proiect." - Andrei Coman, vocea Bucharest Town Charity Run 2026

Programul pe zile la Bucharest Town Charity Run 2026:

Line-up-ul ediției 2026 reunește artiști consacrați din zona rock și hip-hop, într-un program structurat pe trei zile:

• Ziua 1 – 17 iulie 2026: Dirty Shirt, Cozmetic, Talisman, ZOB, Alex & The Fat Penguins;
• Ziua 2 – 18 iulie 2026: Paraziții, Dan Gerosu, Cabron, Macanache, C.R.B.L.;
• Ziua 3 – 19 iulie 2026: Cargo, Jurjak, Anton, Natalia Bendre, Phoenix.

Programul festivalului include, pe lângă concerte, activări pentru public, zone dedicate copiilor, precum și o paradă moto organizată în București, element definitoriu pentru comunitatea din jurul evenimentului.

Prețurile biletelor la Bucharest Town Charity Run 2026:

• Abonament pentru cele 3 zile - 300 lei
• Bilet de o zi - 150 lei

*Toate încasările din bilete vor fi direcționate către achiziția de echipamente medicale necesare secției de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni.

Bucharest Town Charity Run 2026 este un festival caritabil dedicat comunității moto, muzicii live și solidarității, organizat pe Arena Națională din București. Evenimentul transformă energia concertelor și a comunității într-o acțiune cu impact real: susținerea achiziției de echipamente medicale esențiale pentru copiii tratați în secția de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni.

În mai bine de trei decenii de participare la Eurovision, România le-a trăit cam pe toate: succese internaționale, descalificări, controverse sau anulări. În 2026, după o absență de doi ani, țara noastră a revenit în competiția muzicală cu Alexandra Căpitănescu, care a reușit să se califice în marea finală din 16 mai de la Viena. Această victorie a deschis sertarul cu amintiri al prestațiilor trecute ale României, ce merită să fie readuse în atenția colectivă.

Începuturile din anii '90

Înainte de a vorbi efectiv despre participările României la Eurovision, trebuie să menționăm situația concursul de la acea vreme. La începutul anilor '90, Eurovision Song Contest traversa una dintre cele mai complicate perioade din istoria sa. După căderea regimurilor comuniste și apariția mai multor state noi în Europa, tot mai multe țări doreau să participe la concurs. Problema era însă una logistică: Eurovision avea un număr limitat de locuri, iar organizatorii nu puteau extinde imediat competiția pentru a include toate noile participante.

Din acest motiv, European Broadcasting Union a introdus diverse sisteme de calificare și rotație. În anumite perioade, țările nu aveau acces automat la concurs, ci trebuiau să obțină rezultate suficient de bune pentru a-și păstra locul în edițiile următoare. Statele clasate slab puteau fi eliminate temporar sau obligate să stea un an pe tușă înainte de a reveni în competiție.

În 1993, odată cu interesul crescut venit din partea țărilor est-europene, organizatorii au creat o rundă specială de pre-calificare numită "Kvalifikacija za Millstreet". Șapte țări au concurat pentru doar trei locuri disponibile în finala Eurovision din acel an. România a participat cu Dida Drăgan și piesa "Nu pleca", însă nu a obținut un punctaj suficient pentru calificare. Astfel, debutul oficial al României la Eurovision a fost amânat pentru 1994 când Dan Bittman a urcat pe scena din Irlanda cu piesa "Dincolo de nori". A obținut doar 14 puncte, astfel că România nu a putut participa în 1995, fiind nevoită, din nou, să mai aștepte un an.

Dida Drăgan - Nu pleca

Dan Bittman - Dincolo de nori

În acea perioadă, sistemul Eurovision era diferit față de cel de acum. Nu existau semifinale moderne, iar participarea unei țări depindea adesea de performanțele anterioare și de locurile disponibile în concurs. Practic, un rezultat slab putea însemna absența de la ediția următoare, în timp ce un scor bun ajuta delegațiile să își asigure prezența și în anii care veneau.

Primele încercări ale României pe scena internațională au continuat cu un caracter timid și reținut, iar o partitură de tip "șlagăr" părea o alegere potrivită pentru acea vreme. În 1996, Monica Anghel și Sincron au fost selectați să participe cu piesa "Rugă pentru pacea lumii", însă nu au reușit să se califice în etapa de pre-calificare, așa că țara a fost eliminată și, pentru că nu a acumulat destule puncte în anii anteriori, România nu a putut să participe la concursul din 1997.

Monica Anghel și Sincron - Rugă pentru pacea lumii

În 1998, după patru ani de absență, România a urcat pe scena din Birmingham, fiind reprezentată de Mălina Olinescu cu melodia "Eu cred". Regretata artistă s-a clasat pe locul 22 din 25 de participanți, obținând doar 6 puncte, ceea ce a însemnat că România nu a putut participa la concursul organizat în 1999.

Mălina Olinescu - Eu cred

Efervescența anilor 2000

Anul 2000 a adus o premieră pentru România: țara noastră a participat la Eurovision cu prima piesă în limba engleză, "The Moon", interpretată de trupa TAXI. S-a clasat pe locul 17 din 24, obținând un total de 25 de puncte, ceea ce a însemnat, din nou, că România nu a avut dreptul de a participa în 2001.

Trupa TAXI - The Moon

Direcția muzicală marcată de balade și piese emoționale a continuat în 2002 cu "Tell Me Why", interpretată de Monica Anghel și Marcel Pavel. Duetul celor artiști s-a dovedit a fi un succes, reușind să se claseze pe locul 9, cu 71 de puncte.

Monica Anghel și Marcel Pavel - Tell Me Why

România a continuat în linie dreaptă anii următori, curajul și dorința de a experimenta simțindu-se mai intense cu fiecare participare. În 2003, Nicola s-a poziționat pe locul 10 la Riga (Letonia) cu piesa "Don't Break My Heart". Astfel, România a participat direct în finala ediției din 2004, fără a mai fi nevoită să treacă de semifinale. A fost reprezentată de Sanda Ladoși cu melodia "I Admit" care obținut locul 18 și doar 18 puncte, iar România a trebuit din nou să treacă testul semifinalelor pentru a ajunge în finala din 2005.

Nicola - Don't Break My Heart

Sanda Ladoși - I Admit

2005 a venit, însă, cu unul dintre cele mai bune rezultate din istoria țării noastre la Eurovision. Luminița Anghel și Sistem au cucerit încă din semifinale cu piesa "Let Me Try" când au obținut locul 1, cu 235 de puncte. În marea finală a ediției, ce a avut loc în Ucraina, artiștii au reușit să obțină bronzul, clasându-se pe locul 3, cu 158 de puncte, în urma Greciei și Maltei.

Luminița Anghel & Sistem - Let Me Try

În 2006, România a bifat o nouă reușită. Mihai Trăistariu a ocupat locul 4 cu "Tornero", o piesă care a depășit granițele Eurovision și a devenit un adevărat hit, cu poziții fruntașe în topurile din mai multe țări europene. Interpretarea artistului a cumulat 172 de puncte, cel mai mare punctaj obținut de România până în acel moment dar, din cauza multor țări participante, reprezentantul nostru nu s-a putut clasa printre primii trei.

Mihai Trăistariu - Tornero

În 2007, România a fost reprezentată de grupul Todomondo, format din Andrei și Kamara (membri în formația Alb-Negru), Ciro de Luca, Bogdan Tașcău (Dl. Problemă), Valeriu și Vlad Crețu, cu melodia "Liubi, Liubi, I Love You" care a fost cântată în șase limbi diferite: engleză, italiană, spaniolă, rusă, franceză și română. Au obținut locul 13, cu 84 de puncte.

Todomondo - Liubi, Liubi, I Love You

La ediția din 2008 din Belgrad, România a fost reprezentată de Nico și Vlad Miriță cu "Pe-o margine de lume", terminând pe locul 20, cu 45 de puncte. În ciuda rezultatului slab, piesa a primit premiul special Eurovision Marcel Bezençon Composer Award pentru cea mai bună compoziție înscrisă în concurs.

Nico & Vlad Miriță - Pe-o margine de lume

Ultimul capitol din decadă a avut-o ca protagonistă la Eurovision pe Elena Gheorghe cu piesa "The Balkan Girls". Artista s-a clasat pe locul 19, cu 40 de puncte. Zilele trecute, cântăreața a rememorat acea experiență, declarând:

"Acum 17 ani, urcam pe scena Eurovision și calificam România în marea finala de la Moscova. A fost una dintre cele mai emoționante seri din viața mea și un moment pe care îl port în suflet cu mare, mare drag și astăzi. Eurovisionul este una dintre cele mai intense și frumoase experiențe pe care le poate trăi un artist. Deși, de multe ori, concursul a fost influențat și de altceva decât de muzică, cred că atunci când un moment este cu adevărat bun, oamenii simt asta."

Elena Gheorghe - The Balkan Girls

Anii 2010 - era producțiilor și scenografiilor (mai) extravagante

2010 a adus o altă performanță care a rămas în memoria colectivă: cea a Paulei Seling și a lui Ovi cu piesa "Playing with Fire". În semifinală, aceștia au terminat pe locul 4, iar în finală, au luat locul 3, egalând cel mai bun rezultat al României din 2005. Intensitatea melodiei, refrenul fredonabil, dublul pian au fost câteva elemente care au construit un moment apeciat la scară largă.

Paula Seling & Ovi - Playing with Fire

În 2011, câștigătoarea Selecției Naționale a fost Hotel FM cu melodia "Change". Trupa a reușit să obțină locul 4 în cea de-a doua semifinală, dar, în finală, s-a clasat pe locul 17, cu doar 77 de puncte. Cele două țări care au oferit României punctajul maxim de 12 puncte au fost Moldova și Italia, urmate de Belgia (10 puncte) și Spania (8 puncte).

Hotel FM - Change

Selecția națională din anul 2012 a fost câștigată de trupa Mandinga, cu piesa "Zaleilah". Artiștii s-au poziționat pe locul 12 din 26 de țări participante în marea finală, obținând 71 de puncte.

Mandinga - Zaleilah

Cezar Ouatu, cu piesa "It's my life", a fost reprezentantul României la Eurovision 2013. În finala competiției, acesta a obținut locul 13, cu 65 puncte. Concurentul s-a remarcat și printr-o scenografie teatrală și gotică, ce a inclus efecte pirotehnice, flăcări și artificii.

Cezar Ouatu - It's my life

Paula Seling și Ovi au revenit pe scena Eurovision în 2014, cu piesa "Miracle". Aceștia au concurat pe scena din Copenhaga, Danemarca, în semifinală clasându-se pe locul 2, cu 125 de puncte, iar în marea finală ocupând locul 12, cu 72 de puncte.

Paula Seling & Ovi - Miracle

În 2015, România a fost reprezentată de trupa Voltaj, cu piesa "De la capăt". S-a clasat pe locul 15 din 27 de țări participante, cu 35 de puncte. "De la capăt" a fost interpretată bilingv, majoritatea versurilor fiind în română, iar refrenul final în limba engleză. Voltaj a explicat că interpretarea în limba română a permis ca mesajul piesei să ajungă la publicul țintă (milioanele de migranți români care au fost nevoiți să-și lase copiii în urmă), în timp ce adăugarea unui refren în limba engleză i-a ajutat pe ascultătorii străini să înțeleagă versurile.

Voltaj - De la capăt

În 2016, România a primit o lovitură din partea Eurovision, lipsind de pe scena concursului dintr-un motiv care nu avea legătură cu muzica. Țara noastră urma să fie reprezentată de Ovidiu Anton cu piesa "Moment of Silence", după ce câștigase deja Selecția Națională. Descalificarea s-a produs din cauza datoriile uriașe pe care Televiziunea Română le avea către European Broadcasting Union (EBU), iar această decizie a venit foarte târziu, după ce piesa fusese deja aleasă, delegația începuse pregătirile, iar fanii Eurovision discutau deja despre participarea României.

Ovidiu Anton - Moment of Silence

Ilinca Băcilă și Alex Florea au fost aleși să reprezinte România cu "Yodel It" în cadrul concursului Eurovision 2017 organizat pe scena din Kiev. Aceștia au trecut de cele două semifinale ale Selecției Naționale 2017 cu punctaj maxim (12 puncte) primit din partea tuturor celor cinci membri ai juriului - Adrian Romcescu, Andrei Tudor, Ovi, Paula Seling și Luminița Anghel.

În finala din Kiev, aceștia s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte (suma fiind rezultatul adunării notelor juriilor de specialitate din toate cele 42 de țări participante și a publicului telespectator). În acest an, reprezentanții României au fost pe locul 5 în preferințele publicului european care și-a exprimat preferințele prin televot.

Ilinca Băcilă și Alex Florea - Yodel It

Selecția Națională Eurovision 2018 a avut parte de două momente unice în istoria participării țării noastre: a fost pentru prima dată când au fost organizate cinci semifinale în cinci orașe diferite din țară și a fost pentru prima dată în istoria concursului internațional Eurovision când o semifinală națională a avut loc la o adâncime de 90 de metri, fiind vorba despre scena amplasată special în mina Rudolf din Salina Turda.

Trupa The Humas a câștigat Selecția Națională cu piesa "Goodbye" și a urcat pe scenă în cadrul celei de-a doua semifinale de la Lisabona. Din păcate, nu a reușit să strângă un număr suficient de voturi din partea publicului european, astfel că a ratat participarea în marea finală, prima dată în istoria țării la concurs.

The Humans - Goodbye

În 2019, România a fost reprezentată de Ester Peony (Ester Alexandra Crețu) cu melodia "On a Sunday". Și-a susținut momentul interpretativ în cea de-a doua semifinală, din 16 mai, pe scena de la Tel Aviv. Din păcate nu a reușit să califice România (pentru al doilea an consecutiv), clasându-se pe locul a 13-lea, în fața ei fiind Moldova (reprezentată de Anna Odobescu) și Lituania (reprezentată de Jurij Veklenko).

2020 - muzica într-o vreme de incertitudini

În 2020, Roxen a fost aleasă direct de Televiziunea Română ca reprezentantă a României la Eurovision Song Contest 2020. După alegerea artistei, publicului i-au fost prezentate mai multe piese candidate, iar selecția cântecului s-a făcut printr-o combinație între votul publicului și punctajul unui juriu. "Alcohol You" a fost aleasă pentru competiție.

Totuși, ediția Eurovision 2020 nu a mai avut loc din cauza pandemiei COVID-19, marcând prima anulare din istoria concursului. Roxen a rămas însă reprezentanta României și pentru ediția din 2021, când a participat cu piesa "Amnesia". România a participat în prima semifinală a concursului, pe 18 mai 2021, dar nu s-a calificat în finală, pentru al treilea an la rând. Roxen s-a clasat pe locul 12, cu 85 de puncte.

Roxen - Alcohol You

Roxen - Amnesia

Andrei Ursu a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2022 cu piesa "Llámame". România a prestat în a doua semifinală și, pentru prima dată după anul 2017, s-a calificat în finală, cu 118 puncte, luând locul 9. Și ediția din 2022 a fost marcată de o controversă. După semifinală, EBU a anulat voturile juriilor din șase țări, inclusiv România, invocând suspiciuni privind un posibil schimb coordonat de puncte și a înlocuit voturile acestora cu un scor agregat, calculat pe baza rezultatelor altor țări cu vot similar. Decizia a provocat confuzie și reacții dure din partea TVR, care a susținut că punctajele acordate de juriul român nu au fost respectate.

Andrei Ursu - Llámame

În 2023, Theodor Andrei a concurat pe scena din Liverpool cu piesa "D.G.T. (Off and On)", dar a obținut penultimul loc din cea de-a doua semifinală, neprimind niciun punct din partea publicului european. S-a aflat la egalitate cu San Marino, ambele țări terminând cu zero puncte, însă, ca urmare a unei reguli de departajare care favorizează melodia interpretată prima în ordinea de intrare în concurs, România s-a clasat pe locul 15, în timp ce San Marino a ocupat locul 16. Acesta a fost cel mai slab rezultat din istoria României la Eurovision.

Theodor Andrei - D.G.T. (Off and On)

În 2024 și 2025 România a lipsit din cadrul Eurovision Song Contest în special din cauza constrângerilor financiare.