George Hora a vrut să capitalizeze pe trendul infuziei de muzică EDM în rap, aşa cum făcea rapperul T-Pain la acea vreme. Aşa s-a ajuns şi la piesa "Fresh" şi din dorinţa aprigă a lui Puya de a îşi auzi muzica în club. A fost un mare risc, muzicianul ştiind că va aliena fanii "adevăraţi" ai hip-hop-ului, dar şi că va câştiga fanbase nou. Şi despre refren s-a discutat mult: iniţial trebuia să fie în romana, dar pur şi simplu nu sună bine.

Aşa că s-a ajuns la "Is this, is this the life/ I wanna live, I wanna carry on". Am ascultat în acest episod şi sample-urile originale, care au fost amplificate şi cumva făcute mai stridente, pentru a răsuna în mintea ascultătorului. Puya ne spune şi că în afară de Paraziţii şi BUG Mafia, hip-hop-ul nu mai ajungea pe radio. Nici Grasu XXL nu ajungea pe unde, iar Guess Who nu apăruse încă.

Kamelia, sora lui George Horă le-a făcut cunoştinţă lui Puya cu acest compozitor. S-a comunicat mult pe Yahoo, atunci în 2008 şi în cele din urmă a ieşit şi albumul "Românisme", în 2009. include colaborări cu George Horă, Cedry2K, Cabron, Sisu, Lora şi Yoni. Pe el se afla hituri că "Sus pe bar", iar apoi a venit şi "Românisme 2", cu mega hitul de club "Fresh", care în mod ironic a explodat în ultimii ani ca hit, mai degrabă decât la debut.

Musai de ascultat, pentru o a prinde o parte din istoria rap-ului curajos local, in frunte cu "Undeva-n Balcani".

Până să ajungă să compună și să lanseze în 2015 piesa "Mă ucide ea", Mihail a avut un traseu sinuos. A știut din copilărie că vrea să facă muzică, dar a avut și opțiunea picturii în paralel.

"Eu am făcut toată viața arte și muzică. Am făcut în paralel școala de pictură și școala muzicală și când am absolvit liceul eram indecis: să fac muzică, sau pictură. Tot timpul am știut de mic: de la 7 ani eu am știut că am să fac muzică. Tot timpul mă întrebam: ce fel de muzică, câți bani se câștigă din muzică. La o vârstă fragedă, fără să am o cunoștință. Pur și simplu era o curiozitate.

Am mers la canto în Republică și am văzut pe hol tineri de la canto care se auzeau. (Începe să facă vocalize) Și eram cu maică-mea și îi spun: <Eu nu simt să fac așa ceva. Hai să aplicăm la Facultatea de Arte.>"

Mihail îl cunoaște pe producătorul său, Sergiu Socaciu (Soka)

Mihail a plecat apoi în Polonia cu Erasmus, unde își câștiga existența în pub-uri, cu chitara. Reîntors în țară, l-a cunoscut pe Soka (Sergiu Socaciu) și, după o scurtă discuție, i-a devenit producător. Împreună au început să lucreze la primul hit al artistului, Soka fiind convins că doar așa avea lumea să îl cunoască pe Mihail.

"Sergiu mi-a introdus ideea de hit. Ca să ajungi faimos și să ai un succes în muzică, în industria muzicii, trebuie să faci un hit. Așa mi s-a prezentat ideea de succes în România. (...) Ne-am chinuit 2 ani de zile ca să rezistăm."

Sergiu: "Când urla, când se răzvrătea vocal în anumite părți, pe anumite linii melodice, găsea o parte din Joe Cocker în el"

Fraza "Mă ucide ea" i-a venit lui Mihail în somn, fără a avea vreo explicație pentru asta.

"Pe la 4 dimineața, după vreo câteva ore, s-a trezit Sergiu, iar eu urlam "Mă ucide ea"."

Strofele piesei nu erau încă scrise, exista doar vocea lui Mihail pe acest refren obsesiv, care lui Sergiu îi amintea de timbrul lui Joe Cocker.

"Când urla, când se răzvrătea vocal în anumite părți, pe anumite linii melodice, găsea o parte din Joe Cocker în el. Vocal vorbind. Simțeam chestia asta", a mărturisit Sergiu.

Pentru că piesa nu avea o poveste, Mihail a trebuit să o caute.

"Mă tot gândeam: cu ce ar rezona omul când aude "Mă ucide ea". Unde l-ar duce gândul, despre ce, în ce context. Practic, toată chestia asta a fost gândită. N-o fost inspirată de undeva, dintr-o poveste reală.

Ați trăit momentul ăla când mergi pe stradă și vezi o fată drăguță, frumoasă, și durează chestia asta 6 secunde, și-ți dai un film în capul tău de o poveste din aia de dragoste în care o vezi și trăiești ceva. E o tranzacție, e un schimb de informație, e o simulare", a detaliat Mihail, dezvăluind că scenariul folosit în videoclip redă exact ideea piesei.

Solo-ul de chitară care se repetă pe tot parcursul piesei a fost compus de Mihail. A venit apoi ideea vocilor feminine de pe fundal, menite să dea fluiditate compoziției. Andreea Secrieru, o prietenă foarte bună a lui Mihail, a acceptat propunerea de a fi backing vocal, și așa piesa "Mă ucide ea" a fost finalizată.

Mihail: "Eram la un local și mâncam ciorbă și cu lingura în gură veneau oamenii la mine și îmi făceau poze"

Drumul piesei de la geneză și până la radio a fost lung și anevoios. Nimeni nu voia să pună piesa în playlist la radio, pentru că nu auziseră de Mihail. După ce melodia a prins avânt fiind promovată în diverse grupuri din online, "Mă ucide ea" a ajuns, în cele din urmă, pe radio și de acolo nu a mai plecat luni la rând.

"Nu prea am înțeles ce ni se întâmplă decât ulteior, după câteva luni, natura succesului. Că nu era doar roz la pachet. Eram la un local și mâncam ciorbă și cu lingura în gură veneau oamenii la mine și îmi făceau poze. Era foarte ciudat, obositor."

Mihail a mărturisit că piesa devenise atât de populară, încât artistul care o interpreta nu era decât un vehicul. El era cel care trebuia să o cânte.

"Succesul e foarte frumos, dar vine la pachet cu multe. Îți invadează viața personală, nu mai ai intimitate. Mergeam pe stradă și pur și simplu eram un om normal și la fiecare 15 minute auzeam: mă ucide ea, mă ucide ea. Uite-o pe mă ucide ea. (...)

Atât de mult m-a chinuit chestia asta. Simțeam că eu sunt o maimuță. Eram "Mă ucide ea". Eu nu eram eram Mihail cu piesa "Mă ucide ea", eu eram "Mă ucide ea".< Cine cântă?><Mihail.> <Da' cine-i ăla?> <Ăla cu "Mă ucide ea">. <Aaaaa.>"

Pentru a trece la următoarea etapă din cariera sa, Mihail a hotărât să nu mai cânte piesa în concerte. Mulți organizatori au renunțat să-l mai cheme din acest motiv, însă pentru Mihail a fost decizia corectă. Următorul său hit, "Who You Are" a venit la câțiva ani distanță, însă a adus în fața publicului un alt sound și o evoluție artistică.

Povestea pe larg poate fi ascultată mai jos. Interviul a fost realizat de DJ Gojira în cadrul rubricii HitStory de pe canalul HappyFish.

DJ Gojira ne prezintă în sub 30 de minute anatomia unui hit, a unui album şi a ascensiunii formaţiei păstorite de Adi Despot. Aflăm cum s-a mers la înregistrări în Germania, pe 5000 de mărci pentru 48 de ore de studio. Cum s-a ajuns la genialul format de cutie de medicamente penru "Fenomental" şi cum toboşarul a visat una dintre temele principale ale piesei "Basul şi cu Toba Mare".

Am aflat că videoclipul a debutat pe Atomic şi a fost rapid cenzurat de CNA, nu de alta, dar abia apăruse CNA-ul şi trebuia să facă ceva util. Adi Despot vorbeşte şi despre problemele avute de trupă, cu un prim basist care nu s-a înţeles cu restul grupului. Ne spune şi că îi era ruşine că venea mama la concerte şi împărţea bomboane în culise, dar apoi a acceptat asta ca atare.

Sorin "Pupe" Tanase ne spune că nu se consideră un virtuoz al tobei, nu ştie note şi cânta mai degrabă după ureche. Am aflat şi că a fost un şoc cultural, când pe atunci tinerii muzicieni au intrat în studioul din Essen şi au văzut cu ce scule se lucrează acolo. O poveste fascinantă, care gravitează în jurul anului 1998 şi apoi 1999, când a explodat piesa de la Viţa de Vie.

Recomand cu căldură această serie!