Toată lumea colindă în această perioadă a anului, de ce să n-o facem și pe versuri de Mihai Eminescu?
În ediția de Crăciun a anului 1933, ziarul Universul a publicat singurul colind scris de poetul Mihai Eminescu. Colindul de 7 strofe este partial terminat, din ultimele 3 lipsind anumite versuri. La vremea respectivă, ziarul nota:
"Printre zecile de caete ale lui Eminescu - dăruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, în 1902 - se găseşte unul de 343 de file, înregistrat în Sala manuscriselor sub numarul 2276. Fila 203 a acestui caet cuprinde o poezie de Crăciun care avea să aibă şapte strofe cu rime încrucișate. Din ultimele trei strofe însă, Eminescu n’a aşternut întregi decât versurile cu soţ (al doilea şi al patrulea): În leagăn l’împăture /...Şi magii alăture /Din ‘naltul tăriilor... /...Ş’a Sîntămariilor / Rădice coroanele... /...S’arate icoanele".
Primele 4 strofe finalizate sunt:
Colinde, colinde
E vremea colindelor
Căci gheaţa se’ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremură brazii
Mişcând ramurelele
Căci noaptea de azi-i
Când scântee stelele
Se bucur copii
Copiii şi fetele
De dragul Mariei
Și își peptenă pletele...
De dragul Mariii
Ş’a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului...
Aceste patru strofe au apărut și sub titlul Colinde, colinde în ediţia postumelor din 1902 cu o prefaţă de Nerva Hodos", încheia publicaţia din anul 1933.
sursa: evz.ro
