În mai bine de trei decenii de participare la Eurovision, România le-a trăit cam pe toate: succese internaționale, descalificări, controverse sau anulări. În 2026, după o absență de doi ani, țara noastră a revenit în competiția muzicală cu Alexandra Căpitănescu, care a reușit să se califice în marea finală din 16 mai de la Viena. Această victorie a deschis sertarul cu amintiri al prestațiilor trecute ale României, ce merită să fie readuse în atenția colectivă.

Începuturile din anii '90

Înainte de a vorbi efectiv despre participările României la Eurovision, trebuie să menționăm situația concursul de la acea vreme. La începutul anilor '90, Eurovision Song Contest traversa una dintre cele mai complicate perioade din istoria sa. După căderea regimurilor comuniste și apariția mai multor state noi în Europa, tot mai multe țări doreau să participe la concurs. Problema era însă una logistică: Eurovision avea un număr limitat de locuri, iar organizatorii nu puteau extinde imediat competiția pentru a include toate noile participante.

Din acest motiv, European Broadcasting Union a introdus diverse sisteme de calificare și rotație. În anumite perioade, țările nu aveau acces automat la concurs, ci trebuiau să obțină rezultate suficient de bune pentru a-și păstra locul în edițiile următoare. Statele clasate slab puteau fi eliminate temporar sau obligate să stea un an pe tușă înainte de a reveni în competiție.

În 1993, odată cu interesul crescut venit din partea țărilor est-europene, organizatorii au creat o rundă specială de pre-calificare numită "Kvalifikacija za Millstreet". Șapte țări au concurat pentru doar trei locuri disponibile în finala Eurovision din acel an. România a participat cu Dida Drăgan și piesa "Nu pleca", însă nu a obținut un punctaj suficient pentru calificare. Astfel, debutul oficial al României la Eurovision a fost amânat pentru 1994 când Dan Bittman a urcat pe scena din Irlanda cu piesa "Dincolo de nori". A obținut doar 14 puncte, astfel că România nu a putut participa în 1995, fiind nevoită, din nou, să mai aștepte un an.

Dida Drăgan - Nu pleca

Dan Bittman - Dincolo de nori

În acea perioadă, sistemul Eurovision era diferit față de cel de acum. Nu existau semifinale moderne, iar participarea unei țări depindea adesea de performanțele anterioare și de locurile disponibile în concurs. Practic, un rezultat slab putea însemna absența de la ediția următoare, în timp ce un scor bun ajuta delegațiile să își asigure prezența și în anii care veneau.

Primele încercări ale României pe scena internațională au continuat cu un caracter timid și reținut, iar o partitură de tip "șlagăr" părea o alegere potrivită pentru acea vreme. În 1996, Monica Anghel și Sincron au fost selectați să participe cu piesa "Rugă pentru pacea lumii", însă nu au reușit să se califice în etapa de pre-calificare, așa că țara a fost eliminată și, pentru că nu a acumulat destule puncte în anii anteriori, România nu a putut să participe la concursul din 1997.

Monica Anghel și Sincron - Rugă pentru pacea lumii

În 1998, după patru ani de absență, România a urcat pe scena din Birmingham, fiind reprezentată de Mălina Olinescu cu melodia "Eu cred". Regretata artistă s-a clasat pe locul 22 din 25 de participanți, obținând doar 6 puncte, ceea ce a însemnat că România nu a putut participa la concursul organizat în 1999.

Mălina Olinescu - Eu cred

Efervescența anilor 2000

Anul 2000 a adus o premieră pentru România: țara noastră a participat la Eurovision cu prima piesă în limba engleză, "The Moon", interpretată de trupa TAXI. S-a clasat pe locul 17 din 24, obținând un total de 25 de puncte, ceea ce a însemnat, din nou, că România nu a avut dreptul de a participa în 2001.

Trupa TAXI - The Moon

Direcția muzicală marcată de balade și piese emoționale a continuat în 2002 cu "Tell Me Why", interpretată de Monica Anghel și Marcel Pavel. Duetul celor artiști s-a dovedit a fi un succes, reușind să se claseze pe locul 9, cu 71 de puncte.

Monica Anghel și Marcel Pavel - Tell Me Why

România a continuat în linie dreaptă anii următori, curajul și dorința de a experimenta simțindu-se mai intense cu fiecare participare. În 2003, Nicola s-a poziționat pe locul 10 la Riga (Letonia) cu piesa "Don't Break My Heart". Astfel, România a participat direct în finala ediției din 2004, fără a mai fi nevoită să treacă de semifinale. A fost reprezentată de Sanda Ladoși cu melodia "I Admit" care obținut locul 18 și doar 18 puncte, iar România a trebuit din nou să treacă testul semifinalelor pentru a ajunge în finala din 2005.

Nicola - Don't Break My Heart

Sanda Ladoși - I Admit

2005 a venit, însă, cu unul dintre cele mai bune rezultate din istoria țării noastre la Eurovision. Luminița Anghel și Sistem au cucerit încă din semifinale cu piesa "Let Me Try" când au obținut locul 1, cu 235 de puncte. În marea finală a ediției, ce a avut loc în Ucraina, artiștii au reușit să obțină bronzul, clasându-se pe locul 3, cu 158 de puncte, în urma Greciei și Maltei.

Luminița Anghel & Sistem - Let Me Try

În 2006, România a bifat o nouă reușită. Mihai Trăistariu a ocupat locul 4 cu "Tornero", o piesă care a depășit granițele Eurovision și a devenit un adevărat hit, cu poziții fruntașe în topurile din mai multe țări europene. Interpretarea artistului a cumulat 172 de puncte, cel mai mare punctaj obținut de România până în acel moment dar, din cauza multor țări participante, reprezentantul nostru nu s-a putut clasa printre primii trei.

Mihai Trăistariu - Tornero

În 2007, România a fost reprezentată de grupul Todomondo, format din Andrei și Kamara (membri în formația Alb-Negru), Ciro de Luca, Bogdan Tașcău (Dl. Problemă), Valeriu și Vlad Crețu, cu melodia "Liubi, Liubi, I Love You" care a fost cântată în șase limbi diferite: engleză, italiană, spaniolă, rusă, franceză și română. Au obținut locul 13, cu 84 de puncte.

Todomondo - Liubi, Liubi, I Love You

La ediția din 2008 din Belgrad, România a fost reprezentată de Nico și Vlad Miriță cu "Pe-o margine de lume", terminând pe locul 20, cu 45 de puncte. În ciuda rezultatului slab, piesa a primit premiul special Eurovision Marcel Bezençon Composer Award pentru cea mai bună compoziție înscrisă în concurs.

Nico & Vlad Miriță - Pe-o margine de lume

Ultimul capitol din decadă a avut-o ca protagonistă la Eurovision pe Elena Gheorghe cu piesa "The Balkan Girls". Artista s-a clasat pe locul 19, cu 40 de puncte. Zilele trecute, cântăreața a rememorat acea experiență, declarând:

"Acum 17 ani, urcam pe scena Eurovision și calificam România în marea finala de la Moscova. A fost una dintre cele mai emoționante seri din viața mea și un moment pe care îl port în suflet cu mare, mare drag și astăzi. Eurovisionul este una dintre cele mai intense și frumoase experiențe pe care le poate trăi un artist. Deși, de multe ori, concursul a fost influențat și de altceva decât de muzică, cred că atunci când un moment este cu adevărat bun, oamenii simt asta."

Elena Gheorghe - The Balkan Girls

Anii 2010 - era producțiilor și scenografiilor (mai) extravagante

2010 a adus o altă performanță care a rămas în memoria colectivă: cea a Paulei Seling și a lui Ovi cu piesa "Playing with Fire". În semifinală, aceștia au terminat pe locul 4, iar în finală, au luat locul 3, egalând cel mai bun rezultat al României din 2005. Intensitatea melodiei, refrenul fredonabil, dublul pian au fost câteva elemente care au construit un moment apeciat la scară largă.

Paula Seling & Ovi - Playing with Fire

În 2011, câștigătoarea Selecției Naționale a fost Hotel FM cu melodia "Change". Trupa a reușit să obțină locul 4 în cea de-a doua semifinală, dar, în finală, s-a clasat pe locul 17, cu doar 77 de puncte. Cele două țări care au oferit României punctajul maxim de 12 puncte au fost Moldova și Italia, urmate de Belgia (10 puncte) și Spania (8 puncte).

Hotel FM - Change

Selecția națională din anul 2012 a fost câștigată de trupa Mandinga, cu piesa "Zaleilah". Artiștii s-au poziționat pe locul 12 din 26 de țări participante în marea finală, obținând 71 de puncte.

Mandinga - Zaleilah

Cezar Ouatu, cu piesa "It's my life", a fost reprezentantul României la Eurovision 2013. În finala competiției, acesta a obținut locul 13, cu 65 puncte. Concurentul s-a remarcat și printr-o scenografie teatrală și gotică, ce a inclus efecte pirotehnice, flăcări și artificii.

Cezar Ouatu - It's my life

Paula Seling și Ovi au revenit pe scena Eurovision în 2014, cu piesa "Miracle". Aceștia au concurat pe scena din Copenhaga, Danemarca, în semifinală clasându-se pe locul 2, cu 125 de puncte, iar în marea finală ocupând locul 12, cu 72 de puncte.

Paula Seling & Ovi - Miracle

În 2015, România a fost reprezentată de trupa Voltaj, cu piesa "De la capăt". S-a clasat pe locul 15 din 27 de țări participante, cu 35 de puncte. "De la capăt" a fost interpretată bilingv, majoritatea versurilor fiind în română, iar refrenul final în limba engleză. Voltaj a explicat că interpretarea în limba română a permis ca mesajul piesei să ajungă la publicul țintă (milioanele de migranți români care au fost nevoiți să-și lase copiii în urmă), în timp ce adăugarea unui refren în limba engleză i-a ajutat pe ascultătorii străini să înțeleagă versurile.

Voltaj - De la capăt

În 2016, România a primit o lovitură din partea Eurovision, lipsind de pe scena concursului dintr-un motiv care nu avea legătură cu muzica. Țara noastră urma să fie reprezentată de Ovidiu Anton cu piesa "Moment of Silence", după ce câștigase deja Selecția Națională. Descalificarea s-a produs din cauza datoriile uriașe pe care Televiziunea Română le avea către European Broadcasting Union (EBU), iar această decizie a venit foarte târziu, după ce piesa fusese deja aleasă, delegația începuse pregătirile, iar fanii Eurovision discutau deja despre participarea României.

Ovidiu Anton - Moment of Silence

Ilinca Băcilă și Alex Florea au fost aleși să reprezinte România cu "Yodel It" în cadrul concursului Eurovision 2017 organizat pe scena din Kiev. Aceștia au trecut de cele două semifinale ale Selecției Naționale 2017 cu punctaj maxim (12 puncte) primit din partea tuturor celor cinci membri ai juriului - Adrian Romcescu, Andrei Tudor, Ovi, Paula Seling și Luminița Anghel.

În finala din Kiev, aceștia s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte (suma fiind rezultatul adunării notelor juriilor de specialitate din toate cele 42 de țări participante și a publicului telespectator). În acest an, reprezentanții României au fost pe locul 5 în preferințele publicului european care și-a exprimat preferințele prin televot.

Ilinca Băcilă și Alex Florea - Yodel It

Selecția Națională Eurovision 2018 a avut parte de două momente unice în istoria participării țării noastre: a fost pentru prima dată când au fost organizate cinci semifinale în cinci orașe diferite din țară și a fost pentru prima dată în istoria concursului internațional Eurovision când o semifinală națională a avut loc la o adâncime de 90 de metri, fiind vorba despre scena amplasată special în mina Rudolf din Salina Turda.

Trupa The Humas a câștigat Selecția Națională cu piesa "Goodbye" și a urcat pe scenă în cadrul celei de-a doua semifinale de la Lisabona. Din păcate, nu a reușit să strângă un număr suficient de voturi din partea publicului european, astfel că a ratat participarea în marea finală, prima dată în istoria țării la concurs.

The Humans - Goodbye

În 2019, România a fost reprezentată de Ester Peony (Ester Alexandra Crețu) cu melodia "On a Sunday". Și-a susținut momentul interpretativ în cea de-a doua semifinală, din 16 mai, pe scena de la Tel Aviv. Din păcate nu a reușit să califice România (pentru al doilea an consecutiv), clasându-se pe locul a 13-lea, în fața ei fiind Moldova (reprezentată de Anna Odobescu) și Lituania (reprezentată de Jurij Veklenko).

2020 - muzica într-o vreme de incertitudini

În 2020, Roxen a fost aleasă direct de Televiziunea Română ca reprezentantă a României la Eurovision Song Contest 2020. După alegerea artistei, publicului i-au fost prezentate mai multe piese candidate, iar selecția cântecului s-a făcut printr-o combinație între votul publicului și punctajul unui juriu. "Alcohol You" a fost aleasă pentru competiție.

Totuși, ediția Eurovision 2020 nu a mai avut loc din cauza pandemiei COVID-19, marcând prima anulare din istoria concursului. Roxen a rămas însă reprezentanta României și pentru ediția din 2021, când a participat cu piesa "Amnesia". România a participat în prima semifinală a concursului, pe 18 mai 2021, dar nu s-a calificat în finală, pentru al treilea an la rând. Roxen s-a clasat pe locul 12, cu 85 de puncte.

Roxen - Alcohol You

Roxen - Amnesia

Andrei Ursu a reprezentat România la Eurovision Song Contest 2022 cu piesa "Llámame". România a prestat în a doua semifinală și, pentru prima dată după anul 2017, s-a calificat în finală, cu 118 puncte, luând locul 9. Și ediția din 2022 a fost marcată de o controversă. După semifinală, EBU a anulat voturile juriilor din șase țări, inclusiv România, invocând suspiciuni privind un posibil schimb coordonat de puncte și a înlocuit voturile acestora cu un scor agregat, calculat pe baza rezultatelor altor țări cu vot similar. Decizia a provocat confuzie și reacții dure din partea TVR, care a susținut că punctajele acordate de juriul român nu au fost respectate.

Andrei Ursu - Llámame

În 2023, Theodor Andrei a concurat pe scena din Liverpool cu piesa "D.G.T. (Off and On)", dar a obținut penultimul loc din cea de-a doua semifinală, neprimind niciun punct din partea publicului european. S-a aflat la egalitate cu San Marino, ambele țări terminând cu zero puncte, însă, ca urmare a unei reguli de departajare care favorizează melodia interpretată prima în ordinea de intrare în concurs, România s-a clasat pe locul 15, în timp ce San Marino a ocupat locul 16. Acesta a fost cel mai slab rezultat din istoria României la Eurovision.

Theodor Andrei - D.G.T. (Off and On)

În 2024 și 2025 România a lipsit din cadrul Eurovision Song Contest în special din cauza constrângerilor financiare.

Între 17 și 19 iulie 2026, la Arena Națională din București are loc Bucharest Town Charity Run 2026, un festival caritabil care aduce împreună muzica, comunitatea și dorința de a face o diferență reală pentru copiii aflați în tratament, în cadrul secției de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni.

Pe parcursul celor trei zile, participanții se vor bucura de concerte live, activări dedicate publicului, zone de relaxare, food & drinks, spații pentru familii și o serie de experiențe construite în jurul unei comunități unite de aceeași cauză.

Toți banii obținuți din vânzările de bilete vor fi donați

Organizat de Big Red Crew Bucharest Town, cu sprijinul ONG-ului Oferă în Dar un Zâmbet,
evenimentul își propune să transforme participarea publicului într-un gest concret de susținere: toate
încasările din bilete vor fi direcționate către achiziția de echipamente medicale necesare secției de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni.

Conceptul evenimentului a pornit dintr-o realitate personală, care a generat o inițiativă cu impact
colectiv:

"O zi absolut obișnuită în parc, când copiii mei râdeau și se bucurau de libertate, m-a făcut să realizez că pentru alți copii această "zi obișnuită" este doar un vis, rostit în liniște lângă un pat de spital. Atunci am știut că trebuie să fac asta", declară reprezentantul organizatorilor.

Programul pe zile la Bucharest Town Charity Run 2026:

Line-up-ul ediției 2026 reunește artiști consacrați din zona rock și hip-hop, într-un program structurat pe trei zile:

• Ziua 1 – 17 iulie 2026: Dirty Shirt, Cozmetic, Talisman, ZOB, Alex & The Fat Penguins;
• Ziua 2 – 18 iulie 2026: Paraziții, Dan Gerosu, Cabron, Macanache, C.R.B.L.;
• Ziua 3 – 19 iulie 2026: Cargo, Jurjak, Anton, Natalia Bendre, Phoenix.

Programul festivalului include, pe lângă concerte, activări pentru public, zone dedicate copiilor, spații
pentru parteneri și vendori, precum și o paradă moto organizată în București, element definitoriu pentru comunitatea din jurul evenimentului.

Prețurile biletelor la Bucharest Town Charity Run 2026:

• Abonament pentru cele 3 zile (presale) - 250 lei
• Biletele pot fi achiziționate online, în rețeaua Eventim.

Bucharest Town Charity Run este un festival caritabil dedicat susținerii copiilor aflați în tratament, construit în jurul ideii că implicarea colectivă poate genera schimbări reale. Evenimentul aduce împreună muzica live, comunitatea moto și publicul larg într-un format care îmbină divertismentul cu responsabilitatea socială.

Prin direcționarea fondurilor către achiziția de echipamente medicale, festivalul contribuie direct la îmbunătățirea condițiilor de tratament pentru copiii din secția de hematologie pediatrică a Institutului Clinic Fundeni. În același timp, promovează valori precum solidaritatea, implicarea și puterea comunității de a face bine.

Ca și în anii precedenți, și la această ediție a Eurovision România planează suspiciunea de incorectitudine. Invitați în podcastul lui Gojira pentru a discuta despre Selecția Națională, Mihai Trăistariu și vocalistul HVNDS, Iustin Câmpeanu, au schimbat opinii despre ce înseamnă Eurovision pentru ei și cât de corectă este organizarea concursului în România.

Iustin, HVNDS: "Să ajungi efectiv la festivaluri nu ține doar de muzica pe care o faci"

Inclusă în lista celor 12 finaliști, trupa HVNDS are un obiectiv clar în ce privește participarea la această competiție. Potrivit lui Iustin, formația își dorește mai multă vizibilitate dincolo de granițele țării.

"Deja tapăm piața internațională, doar că sunt niște exemple destul de clare în edițiile trecute (Eurovision) de trupe de rock care au venit acolo și care au fost văzuți. Chiar și trupe care nu au ajuns neapărat să câștige, ci pur și simplu au ajuns la Eurovision-ul final. Și pentru că au făcut un show mișto, au fost văzuți de promoteri și este mult mai ușor să treci peste gate keepers. Noi, în momentul de față, avem niște oameni cu care lucrăm pe partea de influencing. Trimitem piese la influenceri de react din străinătate, foarte mulți din State, câțiva din Irlanda și Anglia. Oamenii fac react și spun: <This is very nice> și încep să arate la alți oameni. Și am observat deja în statistici și pe streaming că încep să crească numerele foarte mult în alte țări. Spre exemplu, la ultimul release, "Baba Yaga", în România sunt cam 10% stream-uri, în rest sunt din Statele Unite. Dar, nu-i așa, să ajungi efectiv la festivaluri nu ține doar de muzica pe care o faci", a detaliat Iustin.

Mihai Trăistariu: "Am primit telefoane de la compozitori: <Alo, am și eu o rugăminte>"

Pentru Mihai Trăistariu, participarea la Eurovision încă produce venituri. Artistul a mărturisit că are încasări de pe urma hitului "Tornero", fiind chemat în ultimii ani să cânte la Selecțiile Naționale din alte țări. Cât despre Eurovision România, acesta este nemulțumit de alegerea juraților, considerându-i pe unii nepotriviți. Artistul a povestit despre diverse apeluri nepotrivite pe care le-a primit când era în juriu, fiind convins că astfel de telefoane nu le sunt străine actualilor jurați. În opinia sa, tocmai pentru că a vorbit despre asta, nu a mai fost chemat în juriul Eurovision.

"Pentru că sunt prea corect (nu sunt în juriul Eurovision). Și știu ce spun: pentru că sunt prea corect. Am fost de trei ori în juriul Eurovision, iar eu cum am plecat din juriu, am spus: <Eu am primit telefoane>. Eu am spus imediat. Am primit telefoane de la compozitori: <Alo, am și eu o rugăminte>. Știi cum le-am zis în telefon? <Nu pronunțați numele, că îi pun 1 sau 0, că se pune și 0 la Eurovision. Nu-mi spuneți de vreun concurent că-i pun 0>. Eu am fost festivalier. Știi ce-i aia? Festivaluri de copchii, de-ale la mare, la bunica, la pisica. Nu suport pilele. Nu suport telefoanele, intervențiile.

Aseară eram undeva cu Alexandra Ungureanu, într-un interviu, și-am întrebat-o în direct: <Alexandra, când ai fost în juriu, ai primit telefon?>. <Da, chiar mai multe. Așa am primit și eu>. Nu te sperii acuma (către Iustin). Tot juriul primește telefoane. <Am și eu pe cineva, vezi susține-l pe ăla>. De-aia intră unii și alții", a povestit Mihai Trăistariu.

Iustin, HVNDS: "Ideea este de a crea o autostradă de export de muzică rock pentru extern"

Iustin nu s-a arătat afectat de confesiunea lui Mihai Trăistariu. Acesta a mărturisit că a fost o surpriză pentru el calificarea în finala Eurovision România și că orice s-ar întâmpla mai departe, experiența este una pozitivă pentru HVNDS.

"Ne mai întreabă lumea de ce vrem să intrăm în competiția asta. Ideea este de a crea o autostradă de export de muzică rock pentru extern. În momentul de față, majoritatea trupelor de la noi sunt doar intern. Nu cântă în alte țări decât prin conjuncturi din astea super ciudate. Nu ajung la festivaluri din Europa, care sunt foarte multe, mai ales pe genul ăsta de rock. Și ne gândim că dacă reușim noi să creăm această autostradă, o dată motivăm și copiii care fac asta, care au trupe și vor să facă ceva cu muzica rock și oferim posibilitatea de a vedea că se poate. Nu trebuie să faci ceva care e doar în trend. Poți să face ceva ce vrei cu adevărat. Dacă îl faci bine, se întâmplă", a spus încrezător Iustin.

Finala Eurovision România 2026 va avea loc pe 4 martie. Câștigătorul va fi ales exclusiv prin votul juriului. Vizualizările de pe YouTube vor avea rolul de a departaja în caz de egalitate.